1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

În PSD a revenit la conducere gruparea Iliescu-Năstase

Victor Ponta îi conduce pe social-democraţii români, titrează astăzi în pagina de politică externă cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

default

Cei 1700 de delegaţi reuniţi în congres la Bucureşti l-au ales în fruntea partidului pe liderul în vârstă de 38 de ani, cu 856 de voturi. În favoarea fostului preşedinte, Mircea Geoană, au votat 781 de reprezentanţi ai organizaţiilor din teritoriu. Ponta a fost susţinut, scrie ziarul, între alţii, de foştii preşedinţi ai formaţiunii, Ion Iliescu şi Adrian Năstase. În cei cinci ani în care PSD a fost condus de Geoană, formaţiunea apărută din rămăşiţele defunctului partid comunist a pierdut toate alegerile, între care cele parlamentare din 2008 şi prezidenţialele din 2009, la care Geoană a fost înfrânt de Traian Băsescu. Această din urmă înfrângere a scindat partidul în două grupări rivale, anume tabăra Geoană, sprijinită mai ales de baronii locali, deci preşedinţii organizaţiilor judeţene şi orăşeneşti, şi tabăra fostului premier Adrian Năstase, la care s-au alăturat şi Ion Iliescu împreună cu alţi social-democraţi proeminenţi ai generaţiei mai în vârstă.

Poziţiile ideologice sau programatice au ocupat în controversele aprige dintre cele două tabere - a căror înverşunare îi făcuse deja pe unii lideri să vorbească despre o iminentă scindare a formaţiunii - un loc mai degrabă marginal, se arată în continuarea analizei FAZ. Geoană a fost făcut responsabil pentru toate înfrângerile şi erorile partidului, chiar dacă criticii fostului preşedinte nu o dată s-au contrazis în afirmaţii. De exemplu, Năstase şi Iliescu i-au reproşat lui Geoană faptul că s-a alăturat după alegerile parlamentare coaliţiei conduse de premierul conservator Emil Boc. „Grupul de la Cluj” al social-democraţilor, reunit în jurul fostului ministru de Interne, Ioan Rus, l-a acuzat dimpotrivă pe Geoană că a comis o greşeală prin decizia de a părăsi această coaliţie cu puţin timp înaintea alegerilor prezidenţiale. Pe scurt, Geoană a fost acuzat pe de-o parte că a manifestat tendinţe autoritare, pe de alta că a adus partidul la marginea anarhiei.

Principala miză a congresului PSD, consideră ziarul din capitala financiară a Germaniei, a fost reglarea conturilor cu un preşedinte care s-a prezentat drept un reformator în urmă cu cinci ani, dar care nu a reuşit niciodată să se impună în propriul său partid. În aprilie 2005, Geoană l-a înlocuit pe Năstase la conducerea formaţiunii, după ce acesta din urmă a demisionat de la cârma PSD ca urmare a înfrângerii suferite la alegerile prezidenţiale. În epocă, Geoană a concurat împotriva fostului său mentor politic Ion Iliescu, fapt pe care acesta nu i l-a iertat niciodată. Nici Năstase, încurcat în tot felul de afaceri de corupţie, nu a ratat nicio ocazie pentru a se răzbuna pe Geoană. Între altele, Năstase l-a acuzat pe Geoană că nu i-a luat lui şi altor politicieni social-democraţi, cu mai multă hotărâre apărarea în faţa hărţuielilor la care i-a supus Parchetul.

La începutul săptămânii trecute, Năstase şi-a retras surprinzător candidatura la conducerea PSD, simultan cu anunţarea celei a lui Victor Ponta. Până acum câteva săptămâni, Ponta făcea parte din echipa lui Geoană, fiindu-i între altele purtător de cuvânt în timpul campaniei pentru prezidenţiale. La începutul acestei luni, el a prezentat însă un program propriu de reformă, foarte asemănător propunerilor avansate de Adrian Năstase. Noul preşedinte al laburiştilor a anunţat că formaţiunea va avea sub conducerea sa mai multă încredere în forţele proprii şi modelele după care se va orienta vor fi Ion Iliescu şi Adrian Năstase, îşi încheie analiza prestigiosul cotidian german.

Referitor la eşuarea aşa-numitei revoluţii portocalii în Ucraina, o dată cu victoria la prezidenţiale a candidatului pro-rus Victor Ianukovici, Baseler Zeitung comentează: „Iulia Timoşenko a înţeles finalmente că a pierdut alegerile. I-a trebuit mult timp până să recunoască evidenţa. Cine crede însă că haosul din Ucraina se va încheia rapid se înşeală. Lupta pentru putere se va transfera acum în Parlament. Chiar dacă noul preşedinte va reuşi s-o înlăture pe Timoşenko de la conducerea guvernului, ea va face tot ce-i stă în putinţă pentru a paraliza activitatea deputaţilor cu ajutorul „Blocului Tinmoşenko” pe care-l conduce. Aceasta înseamnă că reformele vor fi amânate, şi această perspectivă constituie o bună ocazie pentru occident să-şi reconsidere poziţia faţă de Ucraina. Vreme de cinci ani, cei aflaţi la putere la Kiev şi-au demonstrat incapacitatea de a respecta regulile cooperării şi consensului. Ei trebuie să ajungă la concluzia că sprijinul financiar este condiţionat de democraţie. Poate că atunci vor guverna spre folosul poporului şi nu în folos propriu."

În sfârşit, destrămarea coaliţiei la putere în Olanda, ca urmare a divergenţelor privind continuarea misiunii din Afganistan este interpretată în felul următor de ziarul norvegian Aftenposten: „Retragerea trupelor olandeze din Afganistan ar putea avea efecte dintre cele mai grave şi asupra alianţei NATO în ansamblu. Operaţiunile ISAF se află acum într-o fază decisivă, nu în ultimul rând fiindcă preşedintele SUA, Barack Obama, a promis începerea retragerii în 2011, după întărirea temporară a contingentului american. În timp ce NATO vorbeşte despre un ultim efort energic, decizia Olandei ar putea da peste cap întreagă această strategie.”

Autor: Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz