1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

În pofida declaraţiilor oficiale, reforma agrară a UE nu prea e verde

Agricultura europeană este un subiect ce nu poate fi neglijat, mai ales că sumele de bani care gravitează în jurul lui sunt enorme. În Uniunea Europeană, fermierii sunt subvenţionaţi, anual, cu 60 de miliarde de euro.

Până acum, deţinătorii de terenuri agricole, primeau subvenţii pro hectar, fără a se ţine seama că în multe cazuri pământul nu era lucrat.

Această regulă laxă urmează să fie modificată. Foarte curând, în numele ecologiei, subvenţii vor mai primi doar cei care, nu doar cultivă terenurile agricole deţinute, ci fac şi ceva bun pentru mediu. Astfel, spun autorităţile europene, politica agricolă din UE va deveni... mai verde.

Cel puţin 30 la sută din plăţile directe vor fi conexate de noile criterii de mediu, decizia în acest sens fiind luată, de comun acord, de cei 27 de miniştri ai agriculturii din statele membre după 36 de ore de negocieri dure. Monoculturile, care transformă arii întregi de pământ într-o mare de câmpuri de porumb, nu vor mai exista. În plus, pentru a primi integral subvenţiile, firmele de specialitate trebuie să cultive trei soiuri diferite de produse agricole, iar cinci la sută din terenurile agricole trebuie cultivate în mod ecologic.

Specialiştii contestă reforma

Ceea ce însă pare a fi o declaraţie de dragoste adresată agriculturii ecologice, recte mediului, nu sunt decât vorbe goale, spun unii specialişti. Reinhild Benning, expertă în agricultură în Cadrul Federaţiei germane pentru Mediu şi Protecţia Naturii, a declarat într-un interviu acordat Deutsche Welle, că prevederile privind mediul sunt "lipsite de orice conţinut", motiv pentru care nu aduc beneficii nici din punct de vedere climatic, nici al biodiversităţii. "Efectul noilor reguli va fi zero", spune Benning.

Conform unei propuneri mai vechi a Comisiei Europene, fermierii ar fi urmat să fie obligaţi să cultive 7 la sută din suprafaţa terenurilor agricole deţinute, ţinând seama de biodiversitate. Cu alte cuvinte, să cultive câmpuri de flori pentru albine sau să ridice garduri vii în care păsările să îşi poată face cuib. "Ei bine, noile reguli au scăzut acest procentaj de la 7, la 5 la sută. Practic, se poate cultiva mai departe ca şi până acum. Înţelegerea miniştrilor nici nu va readuce la viaţă stepele agrare pustiite, precum cele existente în unele regiuni din Germania", a mai declarat Reinhild Benning pentru DW.

Pierderi masive şi cerere mare de alimente

Altfel vede lucrurile Helmut Born, secretar general al Asociaţiei Ţăranilor Germani în timpul perindărilor lui prin Germania. "Sunt mai puţine stepe şi mult mai multe tufişuri, garduri vii şi spaţii verzi", spune Born, în opinia căruia, "fermierii germani fac o mulţime de lucruri pentru a proteja mediul şi ţin cont de numeroase prevederi privind protejarea naturii".

"Dacă se ţine cont de cerinţele deja îndeplinite în ceea ce priveşte mediul, putem spune că noi nu avem nici o problemă din punct de vedere al agriculturii verzi", este de părere Helmut Born. Acesta mai spune de asemenea că reducerea de la 7 la 5 la sută a suprafeţelor agricole care trebuie protejate, precum şi faptul că acestea pot fi, legal, folosite pentru aşa-numita "agricultură extensivă", care afectează simţitor mediul, sunt reguli cauzate de "cantitatea limitată de alimente şi energie din Europa". "Avem nevoie de fiecare hectar pentru producţie".

În plus, dacă s-ar fi păstrat regula care restricţiona producţia agricolă pe 7 la sută din suprafeţe, fermierii ar fi pierdut foarte mulţi bani. "Chiar şi compromisul actual, de 5 la sută, aduce pierderi de 10-12 de procente fermierilor", estimează Born.