1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

În numele poporului suveran

Fiecare garnitură a puterii politice se foloseşte de "poporul suveran" după cum îi dictează interesele.

default

A trecut un an de cînd, în numele "poporului suveran", comandamentul USL în frunte cu Ponta, Antonescu şi Voiculescu a încercat să-şi subordoneze toate puterile statului în doar cîteva zile.

În parte, a şi reuşit, prin demiterea şefului Instituţiei Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, prin schimbarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, prin restrîngerea atribuţiilor Curţii Constituţionale şi, în fine, începerea procedurii de suspendare a preşedintelui Băsescu. Intervenţiile categorice ale Comisiei Europene, ale cancelarului german Angela Merkel, ale unor înalţi funcţionari ai Departamentului de Stat american au fost salvatoare pentru supravieţuirea statului de drept.

S-a dovedit, cu acel prilej, că multe din instituţiile statului sînt neputincioase în faţa tăvălugului unei puteri politice discreţionare. Nu instituţiile noastre au salvat statul de drept, ci fermitatea intervenţiei organismelor europene, atît de blamate de liderii USL.

Cu toate metodele neortodoxe la care au recurs primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi activiştii propagandişti ai puterii USL, referendumul pentru demiterea preşedintelui nu a întrunit cvorumul de 50%. Prezenţa "poporului suveran" a fost sub pragul prevăzut de lege. Acela a fost probabil momentul în care liderii USL au început să gîndească o formulă care să definească un "popor suveran" mai mic, cu o pondere care să nu le mai dea bătăi de cap.

Aşa s-a ajuns la modificarea de către USL a legii referendumului, care coboară pragul de participare la 30%, din care 25% să fie voturi valabil exprimate. În felul acesta, orice referendum, inclusiv acela pentru revizuirea Constituţiei, nu are nevoie decît de 12,5% plus unu voturi "pentru" din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru ca o problemă de interes naţional să fie votată favorabil.

După ce judecătorii Curţii Constituţionale au decis că scăderea pragului de participare la referendum la 30% este constituţională, cu condiţia ca această modificare să se aplice doar la un an după intrarea în vigoare a legii, reacţiile politicienilor au fost diverse.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că nu renunţă la organizarea referendumului pentru Constituţie în toamna acestui an, şi că acesta s-ar putea desfăşura pe parcursul a trei zile. Pare a fi mai degrabă o declaraţie care

să-l pună în valoare pe campionul mobilizării la vot la referendumul pentru demiterea preşedintelui, prin diverse mijloace în afara legii, fapte pentru care procurorii DNA au început în toamna trecută urmărirea penală a lui Liviu Dragnea. După ultimele informaţii, ancheta va fi în curînd finalizată.

Premierul Victor Ponta, care afişează tot mai apăsat o figură de politician pragmatic, a afirmat că referendumul pentru Constituţie ar putea fi organizat în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din toamna lui 2014. Ar fi o reeditare a reţetei lui Traian Băsescu de la prezidenţialele din 2009, cînd a fost votat şi referendumul pentru 300 de parlamentari şi parlament unicameral.

Fiecare garnitură a puterii politice se foloseşte de "poporul suveran" după cum îi dictează interesele. Însă în orice situaţie, la orice scrutin, mai puţin de jumătate se exprimă prin vot. Restul "poporului suveran" reprezintă dezamăgirea, lipsa de încredere în partide şi politicieni sau pur şi simplu indiferenţa.

Avem, am putea spune, un "popor suveran" cam mic în raport cu marile probleme cu care ne confruntăm. Altfel spus, puterea politică reprezintă o parte mult prea mică a poporului. Chiar şi în situaţia actuală, în care USL deţine 70% din parlament, această majoritate zdrobitoare nu reprezintă decît un sfert din electorat.