1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

În lupta globală pentru valori

Obama la Papa Francisc, transformarea războiului în conflict financiar, înăsprirea pedepselor pentru evaziune, iată câteva subiecte ale presei.

Obama şi Papa

Obama şi Papa

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia se opreşte asupra unei chestiuni cruciale. În cauză e valoarea libertăţii şi necesitatea de a lupta pentru ea. E vorba, mai precis, „de apelul la apărarea valorilor democratice şi liberale lansat de preşedintele american Obama” în discursul său pe teme de principii morale şi politice fundamentale, rostit miercuri seara, la Bruxelles, pe marginea crizei din Crimeea.

Ziarul elveţian relevă că şeful statului american le-a cerut partenerilor săi europeni să se angajeze mai serios în apărarea libertăţii şi democraţiei, descriind conflictul cu Rusia ca „o luptă istorică între idealurile democratice şi o viziune mai veche, tradiţională, a puterii”.

Menţionând refuzul american de intervenţie militară întru anularea anexării Crimeei, ziarul relevă că, potrivit lui Obama, „SUA şi Europa sunt gata să treacă la sancţiuni mai aspre, păstrând concomitent deschisă şi opţiunea diplomatică”.

Necesitatea condamnării Rusiei e dată, potrivit preşedintelui american, „de punerea sub semnul întrebării, de către Moscova, a ordinii internaţionale. Or, statelor mari nu trebuie să li se aloce dreptul să dispreţuiască dreptul la autodeterminare al statelor mai mici”.

Neue Zürcher Zeitung salută accentele autocritice, făcând aluzie la intervenţia din Irak, conţinute în discursul lui Obama. Ziarul evidenţiază însă şi respingerea categorică, de către preşedintele american, a comparaţiei dintre cazul Kosovo şi Crimeea. În fine, mai aflăm că şeful statului american crede că nu ne-am întors la epoca Războiului Rece, fiindcă Rusia n-ar (mai) „reprezenta o ideologie” şi n-ar „conduce un bloc de state”.

Totuşi Rusia ar prezenta, conform lui Obama „o provocare pentru valorile democraţiei, a economiei deschise şi a demnităţii umane care leagă SUA şi Europa, iar atractivitatea şi universalitatea acestor valori s-au manifestat pe Euro-Maidanul din Kiev”.

În fine, Obama n-a solicitat doar europenilor din NATO să-şi sporească investiţiile militare, ci a lansat şi tinerei generaţii un apel, „cerându-i să nu considere libertatea şi democraţia ca de la sine înţelese, ci să se angajeze global în lupta împotriva discriminărilor”.

Pe moment, această luptă pentru libertatea şi democraţia Ucrainei s-a mutat pe teren financiar. FMI a aprobat Ucrainei un credit de miliarde, anunţă cotidianul conservator german, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Iar pentru ziarul liberal berlinez Die Welt, "criza ucraineană a devenit un război financiar. Investitorii”, mai scrie ziarul, „şi-au retras 70 de miliarde de dolari din Rusia. Moscova vrea să sprijine băncile ruseşti. Putin proiectează scoaterea pe piaţă a unei cărţi de credit proprii. Iar FMI îi dă Kievului bani."

Analiştii germani salută, în genere, acest ajutor internaţional. Dar unii observatori se arată sceptici din pricina costului mare al reformelor cerute la pachet cu acest ajutor.

„Preţul pentru ucraineni ar putea deveni piperat. FMI s-a mai confruntat cu o experienţă amară în privinţa propensiunii spre reforme a Kievului. E-adevărat că acum situaţia e alta. Fapt e totuşi, că ajutoarele internaţionale nu garantează încă statul de drept şi prosperitatea. Rămâne de văzut cât de mare e rezistenţa la greu a ucrainenilor şi cât de mare răbdarea Europei”, scrie Freie Presse din Chemnitz, un ziar din fosta Germanie comunistă, în opinia căruia cazul ajutorării Greciei n-a fost prea încurajator.