1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

'În loc să dezvolte programe publice, politicienii fac acte caritabile'

Cinci membri ai Comisiei pentru muncă din Bundestag s-au aflat, zilele acestea, în România. Printre temele de interes s-au numărat politicile de integrarea socială a romilor.

Petre Florin Manole

Petre Florin Manole

Ministrul român delegat pentru dialog social, Aurelia Cristea, este un susținător al disciplinei germane. „Dorim să preluăm unele modele de bune practici în legislația dialogului social și a muncii”, a explicat Cristea, după întâlnirea cu delegația Comisiei de profil din Bundestag, care vizitează, între 15 și 20 iunie, România și Bulgaria.

Lungul drum al verificării informației la rădăcini

Katja Mast și Daniela Kolbe (SPD), Stephen Strecke (CDU/CSU), Azize Tank (Die Linke) și Brigitte Pothmer (Alianța 90/Verzii), membri în Parlamentul federal de la Berlin, au avut, în zilele petrecute în România, în afara întâlnirilor oficiale bilaterale, și o serie de momente legate de câteva dintre punctele fierbinți ale relației româno-germane, sintetizabile în oarecum infama sintagmă „migrația sărăciei”. Când se vor întoarce în circumscripțiile lor din Germania, alegătorii îi vor întreba dacă s-au lămurit în România în ce măsură banii europeni pentru proiecte de sedentarizare se duc unde trebuie sau nu, dacă autoritățile de la București dezvoltă programe care să ajute la creșterea nivelului de trai, în așa fel încât nimeni să nu mai fie tentat să plece de acasă și să abuzeze de serviciile federale de protecție socială, dacă, în fine, corupția nu duce la deturnarea banului public trimis din Germania via Bruxelles.

Şcoala din Giulești-Sârbi

Şcoala din Giulești-Sârbi

Școala din Giulești-Sârbi este un exemplu că se poate construi și în România. O școală mixtă pe care cei cinci parlamentari germani au vizitat-o, marți, 17 iunie. Acolo, povestește Petre Florin Manole, consilier în cadrul Ministerului Muncii și totodată consilier local la Primăria sectorului 5, membrii Bundestagului au încercat să afle de ce este atât de scăzută rata de absorbție a fondurilor europene în România. Au aflat astfel despre birocrația excesivă și cazurile extreme, când traseele proiectelor sunt atât de întortochdeate încât poate dura chiar doi ani de la inițiere până la aplicare, doi ani în care s-a schimbat și contextul și poate că atelierul de meserii tradiționale nu-și mai are sensul deoarece, între timp, destinatarii inițiativei au emigrat la Berlin.

Mai multă securitate, mai puțină democrație?

Un produs de economie socială reușit, prin conservarea meseriilor tradiționale, este Muzeul Romilor. Impropriu numit astfel, deoarece nu are atributele clasice ale unui spațiu muzeal ci este un ansamblu modular mobil, care poate fi purtat dintr-un loc într-altul, muzeul dedicat tradiției și culturii roma, rezultatul ambițiilor unor activiști cum este Ciprian Necula, a fost cel de-al doilea obiectiv vizitat de delegația germană.

Dar câteva excepții nu constituie regula. Iar aceasta se întâmplă, crede Petre Florin Manole, nu doar pentru că există lacune în managementul fondurilor publice dar și pentru că interesul general al decidenților din Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică în ce privește regiunea de la granițele fostului impreriu sovietic, mai precis în România și Polonia, este mai degrabă unul militar, de stabilitate. Romii, drepturile minorităților, incluziunea socială au intrat dintr-o dată într-un con de umbră, se teme Manole. Tânărul, care face parte și din Asociația Aleșilor Locali Romi, nu e convins că europarlamentarul romilor din România, uneperistul Damian Drăghici, ar putea deveni mai mult decât o voce colorată în corul Legislativului comunitar. Manole îi contestă lui Drăghici abilitățile politice, intrarea meteorică a acestuia din urmă, prin catapultare, fiind o caracteristică nocivă a societății românești. ”Imaginați-vă că romii ar fi majoritari în țara asta și minoritatea română ar decidă că relevant politic pentru grupul lor etnic este Dumitru Fărcaș. Un muzician nemaipomenit – dar care nu are nici o treabă cu profesia de politician”, comentează Manole.

Singurătatea alesului minoritar

„La Parlamentul European, lucrurile nu merg pe prietenii. Și va fi asediat de tot felul de naționaliști soft care vor voi să se pozeze alături de Drăghici, pentru că dă bine, pentru că pot arăta, ulterior, propriilor alegători cât de preocupați sunt de o tematică socială importantă, la care – se vede și din poza cu Drăghici – lucrează și căreia îi caută soluții”, se teme Petre Florin Manole.

Politicienii sunt, însă, prea mult „preocupați de propria imagine și, în loc să se dezvolte programe publice, se grăbesc să facă acte caritabile”, apreciază tânărul activist. Tocmai de aceea, asociația aleșilor locali romi a funcționat și continuă să funcționeze pe buget zero. Cu sprijinul unor fundații din Occident (Friedrich Ebert Stiftung sau National Democratic Institute), aceasta funcționează ca o platformă profesională în care aleșii locali de etnie romă își împărtășesc experiența. Primarul din Cojasca, comuna dâmbovițeană de care aparține și satul Fântânele, binecunoscut în Neukölln-ul Berlinului sau la Duisburg, ar putea să le povestească multe, după patru ani de mandat, colegilor săi mai tineri sau aflați, pur și simplu, la început de drum.

În actualul ciclu electoral local au fost aleși, pe listele diverselor partide ale romilor sau ale organizațiilor etnice, aproximativ 170 de consilieri locali. În afara acestora, alți peste 600 au obținut locuri eligibile sub culorile altor formațiuni – și chiar dacă nu apar în statistici ca fiind romi, sunt cunoscuți ca atare. În asociația din care face parte și tânărul consilier local Petre Florin Manole sunt deocamdată 50 de membri.