1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

În inima Europei

Raporturile tensionate dintre occident şi Rusia, criza ucraineană şi perspectivele privind creşterea economică în zona euro sunt teme abordate pe larg în presă.

"În ce priveşte reacţia la anexarea Crimeei de către Moscova, NATO a jucat până acum un rol secundar", notează Frankfurter Allgemeine astăzi, pe prima sa pagină, sub titlul "În inima Europei". Rusia a anexat ilegal un teritoriu al unei ţări căreia Alianţa i-a promis, ce-i drept, că o va primi în rândurile sale, dar acest lucru nu s-a petrecut încă. Ucraina nu poate, aşadar, primi sprijin din partea NATO, potrivit Articolului 5 al statutului Alianţei, nefiind membră a acesteia. Şi nici nu se poate afirma că Putin a atacat spaţiul NATO sau că a staţioant trupele ruseşti la frontierea cu un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Ceea ce a făcut NATO, şi pe bună dreptate, adaugă FAZ, a fost să condamne în termeni duri politica lui Putin faţă de Ucraina, preşedintele călcând în picioare toate principiile de bază asupra cărora se convenise pentru o convieţuire paşnică pe continent. Cotidianul supraregional german atrage atenţia că "occidentul îşi continuă politica potrivit căreia ţările trebuie să-şi ia singure soarta în mâini".

Aliaţii, explică FAZ, n-au reacţionat încă la tentativa lui Putin de a marca o zonă de influenţă, în chair inima Europei, o regiune care nu are voie să se apropie de occident şi care tebuie să rămână dependentă de Rusia. În final, autorul articolului se întreabă cât sprijin va fi dispusă NATO să ofere statelor care se simt ameninţate de Moscova, de pildă Republicii Moldova, şi deplânge faptul că până acum Alianţa a evitat un răspuns clar în acest sens.

"Germanii vor să medieze între Est şi Vest" titrează tot pe prima pagină Die Welt. Aceasta reiese dintr-un sondaj efectuat de postul public de televiziune ARD şi Die Welt. 49 la sută dintre cei chestionaţi şi-ar imagina să deţină un fel de rol de mediatori între NATO, respectiv Uniunea Europeană şi Rusia. Cotidianul berlinez mai arată că, în noile landuri federale, răsăritene, chiar 60 la sută dintre germani pledează pentru un astfel de rol special al Republicii Federale.

Ziarul citat publică şi un comentariu cu titlul semnificativ "Iluzia germană" şi e de părere că actuala criză din realţiie cu Rusia reprezintă un bun prilej şi pentru a evalua politica externă a Berlinului din ultimii 20 de ani. Die Welt conchide că e o iluzie să se creadă că e posibilă "o pace durabilă". Există în schimb "perioade de pace, ele sunt însă rezultatul unei muncii asidue". Germanii, citim în Die Welt, "încă mai cred că lupul şi mielul ar trebui să trăiască laolaltă".

În ediţia sa online, Tagesspiegel din Berlin consacră un amplu articol subiectului cu titlul "Ucraina, Europa şi Germania", apreciind că, şi în criza ucraineană, adagiul formulat de fostul cancelar Willy Brandt, laureat al premiului Nobel pentru Pace - Schimbare prin apropiere (Wandel durch Annäherung) - are valabilitate.

Autorul articolului, Herwig Roggemann, profesor la Institutul pentru Europa de Est din cadrul Freie Universität Berlin, e de părere că Germania nu trebuie să piardă din vedere că "partenerul strategic al său în răsăritul Europei nu e Ucraina, ci Rusia. Germania, al treilea principal partener comercial al Rusiei, cu un volum la export de 75 de miliarde de dolari, ar deveni perdantul numărul unu în cazul aplicării de sancţiuni fără sens". Admiţând că "Putin nu este un democrat, aşa cum nici Rusia nu este o democraţie din perspectiva statului de drept european", Roggemann pledează pentru calea dialogului, aceasta fiind "o provocare pentru guvernul federal de la Berlin în anul comemorativ 2014" (Primul Război Mondial).

Spiegel online avertizează asupra instabilităţii din multe state aflate la frontiera cu Uniunea Europeană, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit.

În sfârşit, Die Welt îşi opreşte atenţia şi asupra evoluţiilor din zona euro. FMI şi OECD estimează că spaţiul monetar european va cunoaşte, ce-i drept, o creştere economică, dar una "lentă şi anevoioasă". În acest an se aşteaptă o creştere de doar un procent, pentru ca şi în următorii doi ani să se înregistreze tot un plus foarte slab.