1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

În căutarea unui viitor mai bun

Românii şi bulgarii care muncesc în Germania sunt obligaţi mai frecvent decât alţii să ceară ajutoare sociale, din pricina lefurilor lor prea scăzute.

Că aşa stau lucrurile reiese dintr-o luare de poziţie a Oficiului Federal al Forţelor de Muncă, reluată de săptămânalul Stern şi de multe alte publicaţii germane. Ediţia online a revistei germane comentează datele statistice furnizate de Oficiu, reliefând că ele „alimentează suspiciunea că se abuzează de muncitorii din sud-estul Europei ca forţă de muncă ieftină”.

Concomitent, ziarele scot în evidenţă rezultate raportului guvernului federal cu privire la migraţie. Raportul relevă că imigraţia în Germania a crescut masiv în ultimul an şi o salută. Süddeutsche Zeitung semnalează provenienţa tot mai pronunţat europeană a imigranţilor din Republica Federală, majoritatea nou-veniţilor fiind polonezi şi români.

Berliner Zeitung elogiază atitudinea pro-imigraţionistă a guvernului. Cotidianul berlinez de stânga scrie: „Ce bine că guvernul (german) îşi aminteşte că, de fapt, doreşte imigraţia. După funesta discuţie privind prezumtiva imigraţie a sărăciei şi escrocheria ei socială s-ar fi putut ca ştirea privind nivelul fără precedent, din 1995 încoace, a numărului de nou-veniţi să işte cu totul alt tip de comentarii în CDU. Or, departe de a critica noua atractivitate a Germaniei, ministrul de interne creştin-democrat, Thomas de Maiziere, a lăudat îngroşarea rândurilor personalului calificat sosit în Germania, inclusiv din afara UE”.

Şi alţi comentatori ţin să evidenţieze nevoia Germaniei de muncitori calificaţi, fără de care prosperitatea Republicii Federale s-ar evapora rapid. Westfälische Nachrichten le solicită germanilor să dea dovadă de ospitalitate.

Nu puţini observatori amintesc că şi germanii caută oportunităţi optime de lucru. Iar unii se arată îngrijoraţi de numărul tot mai amplu de emigrări din Germania.

Osnabrücker Zeitung lansează un semnal de alarmă din pricina sporirii, cu 5%, a numărului celor care au întors anul trecut spatele Germaniei. Fiindcă e vorba de oameni cu înalte calificări şi nu în ultimul rând „de medici în căutarea unui salariu mai bun şi a unui orar de lucru mai omenos, de oameni de ştiinţă încercând să-şi consolideze reputaţia internaţională şi de ingineri străini repatriaţi, care preferă să-şi transpună acasă facultăţile dobândite (în Germania)."

Spaţii mari se consacră în presă şi amplului program de reforme anunţat de preşedintele socialist al Franţei, Francois Hollande. Ziarele relifează nu doar surprinzătoarea amploare a acestui program intitulat „Pact al Responsabilităţii”, ci şi riscurile pe care le implică măsurile liberale preconizate de Hollande. Măsuri ce presupun, între altele, masiva degrevare fiscală a întreprinderilor şi reducerea drastică a cheltuielilor sociale şi a birocraţiei.

Hollande, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, „a renunţat la iluzia că poate oferi ceva întreprinderilor franceze fără să supere stânga, inclusiv sindicatele şi o parte a propriului său partid” socialist. Pentru cele din urmă, reformele făgăduite, cu tot cu degrevarea întreprinderilor, reprezintă păcate capitale. Ar fi vorba, ca atare, potrivit ziarului conservator german, de o veritabilă revoluţie care s-a anunţat în Franţa. „Una spirituală şi ideologică”, implicând o mutaţie a liderului stângii, de vreme ce „preşedintele promite să se transforme din socialist în social-democrat."

De ce o face? De ce-şi asumă Hollande riscuri incalculabile cu o reformă care-i va supăra pe mulţi şi care nu e defel sigur că va reuşi? De ce „se reinventează”, după cum afirmă textual ziarul? Pentru că, potrivit FAZ, ajuns la fundul sacului popularităţii, actualul preşedinte al Franţei nu ar mai avea „nimic de pierdut”.