În 2017 economia Moldovei a stagnat | Moldova | DW | 22.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

În 2017 economia Moldovei a stagnat

Deutsche Welle vă propune o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale anului economic 2017 din Republica Moldova.

Lipsa creșterii economice și a implementării reformelor, recuperarea lentă a banilor din frauda bancară, încercarea de promovare a unor legi dubioase, lipsa investițiilor majore și dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, dar și dependența energetică de Federația Rusă au fost principalele probleme economice ale Chișinăului.

În pofida faptului că autoritățile de la Chișinău se declară mulțumite de situația economică din țară, declarând că au înregistrat creștere și că au reușit să țină sub control situația, economia Republicii Moldova a bătut mai mult pasul pe loc, menținându-se pe linia de plutire. Dependentă de remitențele migranților și de finanțarea externă, dar și de condițiile naturale, Moldova rămâne un stat slab dezvoltat economic, iar aceasta îi determină pe o mare parte din cetățeni să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun.

Problemele sistemice și lipsa reformelor economice, dar și instabilitatea politică internă fac țara neatractivă pentru investitori. Totodată, în pofida creșterii exporturilor și a creșterii consumului intern, PIB-ul țării nu a crescut semnificativ, iar alegerile parlamentare din anul viitor sporesc neîncrederea experților de la Chișinău că situația se va schimba radical. La aceasta se adaugă și problemele din sectorul energetic, care continuă să fie dependent în mare parte de Federația Rusă, iar proiectele alternative, cum ar fi darea în exploatare a gazoductului Iași-Chișinău sau de interconectare la liniile energetice românești, au rămas la nivel de declarații și promisiuni.

Economia în stagnare

Anul a început promițător pentru economia R. Moldova. Reluarea suportului din partea FMI, dar și stabilitatea declarată a Guvernului condusă de Pavel Filip, prevedea o creștere economică de 6%. Cu toate acestea, prognozele autorităților și experților nu s-au adeverit, iar ultimele analize efectuate de centrul analitic „Expert-Grup”, arată că R. Moldova a înregistrat o creștere economică de 3,5-4%. Potrivit experților, aceasta s-a întâmplat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an, care au diminuat producția agricolă, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate. Totodată, potrivit economiștilor de la „IDIS Viitorul”, economia a crescut doar ca urmare a impulsionării consumului populației pe fundalul majorării remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate.

De asemenea, autoritățile nu s-au arătat preocupate de rezolvarea problemelor economice sistemice, legate și de scandalurile din clasa politică de la Chișinău, ceea ce a dus la o tensionare în negocieri cu principalii parteneri ai țării. FMI a monitorizat atent tot ce a făcut Guvernul, transmițând mereu mesaje că Moldova trebuie să facă mai mult, iar din cauza unor decizii politice dubioase, UE a fost nevoită să suspende asistența financiară sau chiar să nu mai aloce bani pentru reformele în domeniile cheie ale țării.

Alexandru Fală, expertul Centrului „Expert Grup”, susține că creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și sub așteptări, dar și nedurabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018.

Alexandru Fala Chisinau

Alexandru Fală, de la Centrul „Expert Grup”

„În Republica Moldova se diminuează potențialul de creștere economică. Astfel, din anul 2001 noi nu am mai avut situații când doi ani la rând să înregistrăm o creștere de economică de doar 4%. De obicei, dacă exista un an mai slab economic, atunci anul viitor obligatoriu se înregistra o creștere. Dar asta nu s-a întâmplat, iar unul din factorii principali ai stagnării sunt cei sistemici, cum ar fi, de exemplu, pierderea forței de muncă din țară. Un alt moment important ține de problemele structurale, cronice, cum ar fi barierele pentru mediul de afaceri, corupția, monopolurile, despre care noi permanent vorbim și pe care nu le putem soluționa. La fel, un alt element sunt jocurile politice care descurajează mediul de afaceri, dar și războiul geopolitic între guvernare și instituția prezidențială, care induce o stare de confuzie pentru investitorii străini. Astfel, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a sporit preponderent grație majorării remiterilor după doi ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului. Pentru anul 2018, prognozăm o creștere economică de circa 4,0%, cu toate că un scenariu pesimist ar fi de 3,1%, iar cel optimist ar duce la o creștere de 4,8%”, a declarat analistul în exclusivitate pentru DW.

În pofida criticilor aduse, Guvernul de la Chișinău a reușit să aprobe bugetul pentru 2018, care este fundamentat pe o creștere economică de 3%, o majorare a exporturilor de 8% și o sporire a importurilor de 6%. Totuși, aceasta nu a mulțumit actuala guvernare, condusă de Partidul Democrat, care prin actualul său lider, Vlad Plahotniuc, a anunțat la final de an, demisia ministrului Economiei, Octavian Calmâc.

Banii din miliard nerecuperați

O altă problemă care a pus în dificultate situația economică din Moldova este legată de dispariția aproximativ a unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării. Aceasta a dus la falimentarea a trei bănci, dar și la deschiderea unor dosare de rezonanță, cum ar fi cel al fostului prim-ministru Vlad Filat. În pofida faptului că autoritățile au declarat că vor soluționa problema, iar banii vor fi recuperați, procesul bate pasul pe loc. Astfel, potrivit președintelui Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, autoritățile au reușit să recupereze doar peste 900 mln. lei (circa 4,4 mln Euro) din frauda bancară, iar Guvernul nu a cheltuit bani publici pentru a acoperi gaura lăsată în urma lichidării celor trei bănci.

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru moldovean al Finanțelor, constată că autoritățile au făcut prea puțin pentru a iniția acele investigații veritabile care ar trebui să aducă claritate în fraudele bancare.

Veaceslav Negruță (DW/S. Ciochina)

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru moldovean al Finanțelor

„Din păcate, primul raport prezentat de compania Kroll a rămas doar o lucrare, nu și foaie de parcurs pentru Guvern. Din aceste considerente, șansele de recuperare devin tot mai mici și mai mici. Pe de altă parte, în 2017 am văzut cel puțin trei etape distincte în încercarea de a zădărnici ancheta și a asigura siguranța „beneficiarilor” care au făcut capabilă această fraudă. Aici vorbim de primul element care ține de încercarea de a legaliza ilegalitățile și anume de acea lege privind amnistia fiscală. Al doilea element se vede în încercarea de a readuce o parte din resurse de peste hotare în R. Moldova. Este vorba de vestita lege cu privire la cetățenie contra investiții, unde eventual 5000 de cetățeni, aducând în traistă câte 250 de mii de euro fiecare, ar fi putut să aducă peste un miliard de euro și să poată da cu împrumut statului, fiind o formă de legalizare a banilor de origine dubioasă contra mijloace bugetare. Al treilea element din această logică este proiectul prezentat de ministrul Justiției de decriminalizare, care oferă protecție acelor care au fost implicați în inginerii financiare. Este un efort concertat de autorități, iar dacă aceste legi treceau perspectiva de recuperare era să fie și mai tristă. Astfel, prima lege, la insistența societății civile și a partenerilor externi, a fost blocată. Nu s-a reușit cu legea cetățeniei, iar al treilea element este supus unor discuții aprinse”, susține analistul.

Totuși, după ce a tărăgănat publicarea celui de al doilea raport al Kroll, Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat, joi seara, 21 decembrie, o sinteză detaliată  a investigației fraudei bancare. Sinteza dezvăluie legătura grupului controversatului primar de Orhei, Ilan Șor, cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase. Astfel, cel puțin 77 de companii au format acest grup coordonat, iar în perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci falimentare. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant în conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din aceeași țară. Cu toate acestea, documentul care are 57 de pagini nu conține numele beneficiarilor miliardului furat.

„Cu siguranță acest extras din raportul Kroll-2 este un document bine făcut, o sinteză foarte reușită care descrie clar și suficient de logic cele întâmplate. Este o dublare cu anumite detalii a primului raport Kroll. Întrebarea rămâne aceeași, de ce din 2015 și până acum autoritățile practic nu s-au mișcat prea mult în investigarea acelor evenimente sau să vedem anumite măsuri întreprinse ca anumite fonduri active aflate peste hotare să fie supuse anumitor sechestre și ulterior să crească și șansele de recuperare. Dacă autoritățile și în continuare vor bloca și se vor opune anumitor măsuri de investigare, cu recuperări ulterioare, șansele de a face lumină în această pagină tristă care s-a întâmplat în R. Moldova vor fi minime. Deocamdată, Chișinăul nu are mai bune documente pentru a putea recupera banii dispăruți sau spălați prin sistemul bancar din țară”, este de părere Veaceslav Negruță.

Securitatea energetică în pericol

Nici în domeniu energetic situația nu s-a schimbat semnificativ. Deși datorită suportului partenerilor externi s-a reușit construcția gazoductului Iași-Ungheni, acesta nu reprezintă o alternativă pentru R. Moldova, care continuă să fie dependentă de gazele din Federația Rusă. De asemenea, în primăvara acestui an autoritățile au micșorat importurile energiei electrice din Ucraina și continuă să cumpere curent de la o companie rusă, finanțând indirect regimul neconstituțional de la Tiraspol. Guvernul de la Chișinău de asemenea se declară optimist și face noi promisiuni. Astfel, termenul de dare în exploatare a gazoductului ce trebuie prelungit până la Chișinău a fost prelungit, iar în anul viitor Guvernul promite o interconexiune a sistemului energetic moldovenesc cu cel din România, ceea ce ar scoate din impas securitatea energetică a țării.

Sergiu Tofilat, expert al Centrului de Analiză, Supraveghere şi Protecție în domeniul Energetic, crede că autoritățile nu se grăbesc pentru a găsi soluții în domeniul energetic și continuă să dețină control politic asupra sectorului, care este în favoarea anumitor grupuri de interese.

Sergiu Tofilat Moldau (DW/S. Ciochina)

Sergiu Tofilat, expert al Centrului de Analiză, Supraveghere şi Protecție în domeniul Energetic

„Vreau să mă refer la trei subiecte importante. Primul ține de independența Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Deci în octombrie acest an a intrat noua lege la energetică și s-a rezolvat problema independenței financiare a instituției, dar rămân în continuare probleme cu numirea directorilor. Aceasta înseamnă că ANRE rămâne în continuare o instituție dependentă de clasa politică. Un alt doilea element ține de sectorul electro-energetic. În martie 2017 a avut loc tenderul de procurare a energiei, în care a câștigat o companie din Ucraina, după care autoritățile au revenit la practica din anii anteriori. Netransparent și fără nici un tender a fost semnat un contract cu centrala electrică de la Cuciurgan, iar noi în continuare finanțăm regimul separatist. Rămâne doar speranța că autoritățile vor reuși realizarea proiectului de interconexiune cu România, care la sud-est înregistrează creșteri de producere a energiei, iar noi vom putea procura energie la preț competitiv. Al treilea aspect ține de gazele naturale. Există un memorandum semnat în 2015 cu România, precum și o foaie de parcurs elaborată de Guvern, conform căreia în 2017 gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău trebuia să fie deja operabil. Anul trecut au fost semnate contracte de finanțare cu partenerii externi în valoare de circa 10 milioane de euro pentru finalizarea acestor lucrări. În acest an noi vedem că autoritățile au schimbat abordarea și vor să transfere acest gazoduct în proprietate privată. Această înseamnă că noi pierdem o componentă de grant de la Comisia Europeană, iar autoritățile vor să vândă ce a fost construit pe bani europeni”, susține analistul.

Vă mai recomandăm