1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Înţelegerea cu finanţatorii implică reforme dure

Parlamentul de la Atena supune la vot condiţiile de creditare convenite cu finanţatorii. Documentul conţine mai multe reforme decât a putut vreodată să impună un guvern elen. Va fi oare votată această înţelegere?

Numeroşi eleni sunt de părere că documentul este o înşiruire de grozăvii. Mai ales cele 38 de măsuri de urgenţă, percepute ca o precondiţie obligatorie pentru obţinerea banilor (aşa-numitele "prior actions"), stârnesc mare vâlvă la nivel politic. Este vorba în principal de reforme promise deja cu mai mult timp în urmă, dar pe care guvernele anterioare nu le-au înfăptuit. Este vorba, între altele, de desfiinţarea privilegiilor fiscale acordate agricultorilor, de reforma pensiilor şi de reînfiinţarea fondului elen de privatizare. Prin votarea acestor "prior actions" de către Parlament, guvernul de stânga-dreapta al premierului Alexis Tsipras intenţionează să-şi dovedească voinţa de reformă şi să-şi recâştige încrederea pierdută.

Preconizatele măsuri de urgenţă nu sunt unitare. Este vorba mai degrabă de măsuri de austeritate care nu au fost aplicate până acum. Împotriva lor protestează mai ales agricultorii, care îşi vor lua la revedere de la îndrăgitele privilegii fiscale cel târziu în 2017.

O altă reformă controversată priveşte sistemul de pensii şi mai ales înăsprirea condiţiilor pentru pensionarea anticipată. Deja de astăzi, regula este ca toţi cei care şi-au făcut intrarea pe piaţa muncii după anul 1993, se pot pensiona cel devreme la vârsta de 67 de ani. Totuşi, sunt în vigoare numeroase excepţii. Noua reformă va interzice pensionarea anticipată sau o va face atât de neatrăgătoare încât îi va face pe oameni să renunţe la această perspectivă. De exemplu, persoanele care au plătit contribuţii vreme de 15 ani în cea mai mare casă de pensii IKA şi care se prevalează de o prevedere excepţională, pot primi acum în mod normal o pensie în valoare de 486 de euro. După reformă, aceasta va fi micşorată la 310 euro. În plus, reforma va fi aplicată retroactiv, începând de la 1 iulie 2015. În felul acesta, se doreşte împiedicarea unui val de pensionări anticipate, înainte de intrarea în vigoare a măsurilor de austeritate.

O controversată reformă administrativă, care introduce între altele salarii maxime pentru funcţionari, va fi amânată pentru la toamnă. În general, instituţiile statului sunt puse la adăpost de efectele noilor reforme. În schimb, sectorul privat se va confrunta cu majorări fiscale notabile.

Ministrul de Finanţe, Euklid Ţakalos, este însă optimist. El consideră că, după aplicarea reformelor convenite, Grecia va realiza cel târziu în 2018 o creştere economică de 3,5 procente. Astfel, ţara ar fi din nou în situaţia de a avea venituri mai mari decât cheltuielile. Rămâne însă de văzut dacă Parlamentul va vota controversatul plan de reformă. În prezent, votul este amânat şi începerea dezbaterii în plen este posibilă cel devreme joi seară târziu, înainte de miezul nopţii.