1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Îmbisericirea românilor, Obama, Iranul şi represiuni chineze

Cred mai mult românii decât alţii? Aşa pare, potrivit unor studii noi. În răstimp nu e clar de ce-a fost exilat Manuel Zelaya şi ce-au de vorbit ruşii cu americanii. Uimire mai iscă şi ura dintre unii chinezi şi uiguri..

default

Etnici chinezi, înarmaţi cu bâte patrulează în Urumqi, capitala provinciei musulmanilor uiguri din nordvestul Chinei... comuniste

Îmbisericirea românilor ia proporţii. Şi cea a ruşilor, ucrainenilor, bieloruşilor şi albanezilor. În schimb se orânduiesc mai puţini cehi, polonezi, sloveni unguri şi estgermani în comunitatea credincioşilor creştini. Informaţia o furnizează Frankfurter Allgemeine Zeitung care a publicat la 7 iulie un articol pe marginea unor studii despre evoluţia ortodoxiei creştine apărute în două reviste de specialitate abordând Europa răsăriteană.

Aflăm între altele că, date fiind "laicizarea şi individualismul", credincioşii ortodocşi îşi păstrează pe alocuri, în special în Rusia şi în Serbia "antioccidentalismul" şi (euro)-scepticismul faţă de proiectul integrării continentale, "atitudini inspirate din condamnarea de către Dostoievski, a catolicismului roman".

În aceste condiţii ce-au de vorbit ruşii cu americanii? Mai nimic, dacă dăm crezare unor analişti. "Armele nucleare sunt ultimul subiect pe marginea căruia Moscova şi Washingtonul mai pot trata de la egal la egal", afirmă bunăoară Mitteldeutsche Zeitung. Potrivit ziarului din Halle, Obama are mare nevoie "de un succes extern" pentru a-şi auri blazonul, pătat de lipsa de idei de care suferă "megastarul politic" de la Casa Albă. "În condiţiile în care nu reuşeşte să scoată America din criză", Obama se ajută cum poate, în speţă cu un acord cu ruşii privind reducerea arsenalelor nucleare, care e "aur curat în sondaje".

Dar pentru SUA, provocările externe majore nu se găsesc, potrivit aceluiaşi ziar, la Moscova, ci la Phenian şi Teheran.

Rhein Neckar-Zeitung scoate în evidenţă conexiunea dintre scutul american anti-rachetă, pe care ruşii ar vrea să-l vadă cât mai grabnic pus la naftalină şi pericolul prezentat de ambiţiile nucleare iraniene. Ziarul din Heidelberg le recomandă ca atare lui Obama şi Medvedev să abordeze şi să rezolve cele două subiecte în tandem. Die Welt explică:

"Obiectivul dezarmării nu e pentru preşedintele american decât un mijloc de a-şi atinge scopul" (iranian). Obama e dispus să facă mari "concesii, întrucât are nevoie de încrederea Rusiei spre a-i putea pune sub presiune pe mullahii de la Teheran". Ca atare America îi dă Kremlinului senzaţia că se discută de la superputere la superputere, şi îi dăruieşte simultan şi amânarea la calendele greceşti a integrării în NATO a Ucrainei şi Georgiei.

Financial Times Deutschland nu-şi ascunde scepticismul, în măsura în care constată că "Moscova îşi menţine sub Medvedev cursul vechi, revendicând de la americani noi şi noi hatâruri, aşa cum procedează de altfel şi Obama".

În răstimp, ziarele de stânga îşi perpetuează miturile dragi.

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen vede la rădăcina litigiilor bilaterale, ruso.americane "triumfalismul" dreptei din SUA, care se consideră învingătoare în războiul rece.

Tot la stânga spectrului politic unele ziare clocotesc de indignare, dar nu din pricina băii de sânge comise în rândul uigurilor de aparatul represiv al Chinei comuniste, ci din cauza prezumtivului extremism de dreapta al puciştilor din Honduras. Că exilatul preşedinte honduran Manuel Zelaya, prietenul la toartă al naţional-comuniştilor cubanezi şi al autocraticului lider al Venezuelei, Hugo Chavez, a încălcat în repetate rânduri constituţia înainte de a fi debarcat transpare mai puţin din paginile ziarelor vesteuropene.

În ce priveşte crimele chineze din nord-vestul ţării, ele s-au produs pe fondul unui îndelungat program de împilare şi deznaţionalizare a uigurilor, relevă ziarul turcesc Star. Persecuţiile şi masacrul, căruia oficial le-ar fi căzut victimă peste 150 de persoane, iar conform minoritarilor exilaţi 800 de uiguri, au avut loc sub pretextul prea puţin credibil al combaterii terorismului islamic şi al unor instigări externe.

În fapt, "adevărata cauza a conflictului rezidă în politica regimului comunist chinez, care oprimă politic şi cultural populaţii întregi", în Tibet şi aiurea, oferind preeminenţă etnicilor chinezi, "ce domină economia", relevă Osnabruecker Zeitung.

Şi Westdeutsche Zeitung din Duesseldorf critică "represiunea", dar îi acuză pe uiguri de "rasism" şi declanşarea unor atacuri arbitrare asupra unor etnici chinezi. În schimb Reutlinger General-Anzeiger aminteşte că, după preluarea controlului de către comunişti chinezi, în 1949, "regimul de la Beijng a înăbuşit răscoalele uigure ucigând sau condamnând la moarte şi executând sute de mii" de minoritari. Or, "de dragul menţinerii intacte a raporturilor comerciale cu uriaşul economic de la răsărit, cauza uigurilor continuă cu toate acestea să fie ignorată pe scena internaţională".

Autor Petre M. Iancu


Redactor: Medana Weident