1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Îmbătrânirea populaţiei globului şi sănătatea

Pretutindeni în lume, oamenii trăiesc tot mai mult. Un proces căruia nu-i mai fac faţă sistemele sociale şi de sănătate.

default

Procesul de îmbătrânire a populaţiei glogului are o dinamică rapidă. În doar câţiva ani, pe pâmânt vor trăi mai mulţi oameni cu vârste de peste 60 de ani decât copii de până la cinci ani, anunţă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii, celebrate, ca în fiecare an, pe 7 aprilie. Manifestarea are ca temă anul acesta sănătatea şi îmbătrânirea.

De consecinţele îmbătrânirii rapide a populaţiei sunt afectate toate ţările lumii, explică John Beard, directorul institutului de cercetări demografice din cadrul OMS. "Mulţi cred, spune Beard, că doar ţările bogate sunt confruntate cu această problemă, de pildă cele europene sau Japonia, dar nu este aşa. Procesul cel mai rapid de sporire a longevităţii îl constatăm în prezent în ţările cu venit mediu sau redus. În anul 2050 vom avea, în lume, două miliarde de bătrâni, iar 80 la sută dintre aceştia vor trăi în state în curs de dezvoltare şi emergente."

De fapt o veste buna! Pentru că ea presupune îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, creşterea bunăstării la nivel mondial. Margaret Chan, director general al OMS, avertizează însă că a trăi mult nu e de ajuns. Oamenii bătrâni, explică ea, au dreptul la sănătate şi aceasta oriunde în lume. "În trecut se vorbea doar de prelungirea vieţii cu câţiva ani, continuă Chan, iar aici s-au putut obţine progrese. Acum trebuie să mergem un pas mai departe şi să umplem aceşti ani cu viaţă."

Rentner Pensionäre NO FLASH

Dreptul la sănătate este un drept elementar, dar nu pretutindeni garantat. Oamenii mor, în continuare, din cauza aceloraşi maladii. Potrivit celor mai recente studii, arată John Beard, cauza cea mai frecventă a deceselor nu o reprezintă bolile contagioase, nici măcar în ţările sărace. Moartea este cauzată, în cea mai mare parte a cazurilor, de afecţiuni cardio-vasculare, de comoţii cerebrale, demenţă senilă şi infecţii ale căilor respiratorii. Tratarea acestor afecţiuni este de regulă relativ simplă şi necostisitoare. Multe dintre aceste maladii pot fi preîntâmpinate printr-un mod de viaţă corespunzător.

Cu toate acestea, în ţările aflate în curs de dezvoltare, de patru ori mai mulţi oameni mor în urma unor boli necontagioase decât în ţările bogate. Motivul îl reprezintă lipsa unei îngrijiri medicale de bază. În statele bogate, asigurările de boală şi pensie le oferă oamenilor vârstnici un apus de viaţă mai bun.

În ţările africane sau asiatice, bătrânii se pot bucura de îngrijirea copiilor în aşa-numitele familii mari, în care mulţi membri ai acestora trăiesc sub un singur acoperiş. John Beard avertizează, însă, că pe viitor, acest tip de îngrijire nu va mai fi posibil. De ce? Pentru că totul a funcţionat atâta vreme cât o familie avea mai mulţi copii, iar aceştia puteau, împreună, să aibă grijă de bătrâni. Odată cu scăderea natalităţii situaţia se complică.

Monica Queisser, şefa departamentului pentru politică socială din cadrul OECD, crede că între timp guvernele lumii au înţeles evoluţia şi caută căi de adaptare la aceste transformări demografice. O dovadă în acest sens o reprezintă reformarea sistemelor de pensii, care are loc în ţările OECD precum şi mobilizarea femeilor pe piaţa muncii şi luarea în calcul a fenomenului migraţiei.

Una din consecinţele îmbătrânirii populaţiei în ţările bogate este prelungirea nu doar a anilor de lucru ci şi a volumului de muncă.