1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

300310 G8 Ottawa

30 martie 2010

Atentatele din metroul moscovit au devenit principala temă de discuţii în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai statelor G8, aflată în plină desfăşurare la Ottawa.

https://p.dw.com/p/Mhln
Canadian Foreign Minister Lawrence Cannon shakes hands with U.S. Secretary of State Hillary Clinton before a dinner for G8 Foreign Minister in Gatineau, Quebec, Canada, Monday March 29, 2010. (AP Photo/The Canadian Press, Fred Chartrand)Imagine: AP

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi-a informat ieri seară la cină omologii din SUA, Canada, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Japonia, despre atentatele teroriste din Moscova. Ştirile vizând numeroasele victime cu care s-au soldat atacurile au umbrit reuniunea miniştrilor de Externe ai G8 de la Ottawa.

Temele principale programate pe agendă au revenit însă în centrul dezbaterilor. Vinerea trecută, preşedinţii SUA şi Rusiei au căzut de acord asupra unui nou acord de dezarmare. Anii viitori urmează ca Rusia şi SUA să renunţe la câte o treime din arsenalele atomice pe care le deţin. La un an de când preşedintele Obama şi-a făcut cunoscută viziunea unei lumi fără arme nucleare, cele două principale puteri atomice au realizat un pas important în această direcţie. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle a explicat: " Lucrurile au început să se pună în mişcare şi voim să folosim această evoluţie favorabilă pentru a intra într-un deceniu al dezarmării şi nu într-unul al înarmărilor."

Dar, şi fără atentatele din Moscova, miniştrii de Externe reuniţi nu ar fi avut prilej de mare bucurie. Pe de-o parte există temerile că organizaţiile teroriste s-ar putea dota mai devreme sau mai târziu cu arme atomice, apoi că numărul statelor care deţin arme atomice nu se va micşora în următorii ani ci va creşte, şi asta în ciuda disponibilităţii spre dezarmare a primelor două puteri atomice. Şeful diplomaţiei de la Berlin a explicat: " Dacă nu suntem atenţi, numărul puterilor atomice s-ar putea dubla în următorii 10 ani. Atunci primejdia ca arme atomice să ajungă în mâinile teroriştilor va fi foarte mare."

Cele mai mari îngrijorări provoacă în continuare Iranul. Programul atomic al statului teocratic înaintează nestingherit, cu cantităţi din ce în ce mai mari de uraniu îmbogăţit, în ciuda solicitărilor Consiliului de Securitate al ONU de sistare a programului, solicitări respinse de Teheran. În aceste împrejurări, ministrul german de Externe solicită tot mai deschis sancţionarea regimului iranian. "Întindem în continuare o mână Iranului fiindcă vrem tratative şi rezultate. Dacă însă Iranul refuză în continuare transparenţa, cooperarea, dacă dezvoltă în continuare arme nucleare atunci sancţiunile vor fi înăsprite."

În ajunul reuniunii G8 la nivel de miniştri de Externe, şi Canada a ameninţat iranul cu înăsprirea sancţiunilor. Aceasta este de altfel o măsură pentru care SUA caută de luni de zile aliaţi. Ţelul Washingtonului este să-i convingă pe toţi miniştrii de externe ai grupului G8 să condamne programul atomic iranian, în scopul amplificării presiunilor la adresa regimului Ahmadinejad. Şi nu numai atât, diplomaţia americană îşi propune să obţină sprijin în acest sens şi din partea Chinei, singura ţară care respinge noile sancţiuni, şi care le poate bloca prin veto în cadrul Consiliului de Securitate. Cum vor arăta concret aceste sancţiuni este încă neclar. Cert e doar că nu va exista un embargo comercial general fiindcă acesta ar afecta înainte de toate populaţia civilă.

Autor: Michael Goetschenberg / Ioachim Alexandru

Redactor: Robert Schwartz