Ţări însîngerate

Călduros recomandată de Tony Judt drept cea mai importantă scriere, pentru următoarele decenii, despre cea mai întunecată epocă a istoriei moderne a Europei, cartea lui Timothy Snyder Bloodlands - Europa între Hitler şi Stalin face cu certitudine o cotitură curajoasă în străpungerea beznei abătute peste Europa, aflînd răspunsuri noi la întrebări mai vechi, în baza consultării unor documente inedite din arhivele est-europene şi a abordării din perspective mai puţin obişnuite.

Bloodlands - ţările însîngerate - nu au fost teritorii politice reale ori imaginare ci pur şi simplu scena pe care cele mai ucigaşe regimuri ale Europei şi-au comis crimele, ţinuturile luate în stăpînire unul după celălalt de Hitler şi de Stalin. Acest areal corespunde aproximativ celui în care între l941 şi 1944 naziştii şi aliaţii lor i-au exterminat pe evrei.

Conştient de dificultatea proiectului ca şi de caracterul exploziv al unor paralelisme şi asocieri pe care le face în cuprinsul scrierii sale între Holocaust şi Gulag, Timothy Snyder îşi expune aproape programatic într-un preambul şi într-o postfaţă, scopul cercetării şi metodele de lucru, menţionînd şi principalele surse de documentare. Forma cărţii scrie autorul se dezvoltă nu din geografia politică a imperiilor ci din cea umană a victimelor. 14 milioane de oameni au fost ucişi în Bloodlands, între 1933 şi 1945.

Victimele au fost evrei, belaruşi, ucraineni, polonezi, ruşi, locuitori ai Ţărilor Baltice, lituanieni, letoni şi estoni. Majoritatea au fost femei, copii şi vîrstnici. Nicio victimă nu fost înarmată. Au pierit prin înfometare deliberată, au fost împuşcaţi de comandouri de execuţii, au fost aruncaţi în camere de gazare.

Snyder precizază într-unul din capitolele postfeţei că dacă detaliile geografiei politice a aşa numitului Bloodlands pot face obiectul unor controverse, incontestabilă este existenţa unei zone în Europa în care stăpînirea sovietică şi cea nazistă s-au întretăiat şi unde numărul victimelor masacrelor comise a fost cel mai mare. Intre ţările care, temporar, ar fi putut fi incluse în acest areal al morţii, se numără Ungaria dar şi România, nu însă şi Jugoslavia, care nu a căzut sub stăpînire sovietică dar ai cărei locuitori au fost victimele sălbaticei represiuni naziste, precum şi ale Holocaustului.

În 11 capitole, Timothy Snyder focalizează din unghiuri diferite, convergenţa monstruoasă şi ucigaşă a stalinismului şi nazismului în Bloodlands, cercul cel mai de jos al unui infern real al istoriei. Istoricul alternează mărturiile reci, statistice ale arhivelor pe care le-a consultat, cu cele fierbinţi, personale, mărci ale unor destine, voci ale numeroaselor victime şi ale puţinilor supravieţuitori ai masacrelor. In ultimul capitol al cărţii, intitulat "Omenia", autorul face o tulburătoare distincţie între cei vii care poartă un nume şi cei morţi a căror identitate este deliberat anihilată, prin cifre.

Deşi a iscat controverse la apariţia ei în Statele Unite, deşi în Germania în interviurile acordate presei interlocutorii formulează unele rezerve sau nedumeriri pe marginea unor idei sau unghiuri de abordare a temei, cartea lui Timothy Snyder are toate calităţile unei scrieri epocale: este impecabil documentată, dramatismul naraţiunii şi expunerea faptelor sunt copleşitoare şi ceea ce rar se întîmplă în istoriografia celui de-al Doilea Război Mondial, a Holocaustului şi Gulagului, prin perdeaua cifrelor şi datelor, se întrezăresc feţele victimelor şi chipul hîd al făptaşilor.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident