Ştiri culturale

Herta Müller a emigrat în 1987 la Berlin şi a scris o serie de romane despre mediul care a format-o şi a deformat-o. Poveştile ei, traduse în peste 20 de limbi, demască monstruozitatea totalitarismului comunist. Imoralitatea dictaturii distruge umanitatea personajelor, care ajung să-şi trădeze chiar familia şi prietenii. Într-un final grotesc, torturaţii sunt obligaţi să trăiască împreună cu torţionarii lor. "Romanele Hertei Müller ilustrează chinurile unei societăţi la lumina becului de 50 de waţi", comentează New York Times, entuziasmat de exotismul lumii descrise. La fel de exotice apar şi tentativele de evadare ale unei femei, care pune un bileţel cu adresa ei şi rugamintea "însoară-te cu mine" în buzunarele hainelor pentru export Italia. La festivitatea de premiere, pastorul Joachim Gauck, reprezentantul organizaţiei "Împotriva Uitării - Pentru Democraţie" va ţine un laudatio. Pastorul Gauck a fost şeful oficiului pentru studierea arhivelor securităţii est-germane STASI.

În această săptămână, artistul suprarealist Salvador Dali ar fi împlinit un secol. In Spania, în oraşul său natal Figueras, au fost arborate pe străzi beculeţele de Crăciun inventate de artist. Spania a proclamat anul 2004, "Anul Dali", ocazie cu care vor avea loc numeroase expoziţii şi manifestări culturale. Cel mai mare muzeu Dali va fi inaugurat la... Praga. În capitala cehă, arhitectul american Daniel Libeskind a proiectat o "casă a puterii de imaginaţie". Clădirea suprarealistă va expune 1500 de opere semnate Dali şi va prezenta în acelaşi timp Cehia dintr-o nouă perspectivă. Muzeul va fi deschis în anul 2007.

Dirijorul Franz Lamprecht a primit distincţia "Bundesverdienstkreuz", Crucea de Merit a Republicii Federale Germania, pentru activitatea sa în domeniul dezvoltării relaţiilor culturale germano- române. Franz Lamprecht colaborează de peste zece ani cu orchestrele filarmonice din Satu Mare şi Târgu Mureş. El s-a aflat de nenumărate ori la pupitrul acestor orchestre, cărora le-a organizat şi turnee în Germania. Sub bagheta sa, au evoluat împreună muzicieni români şi germani. Franz Lamprecht este în momentul de faţă director muzical al Filarmonicii din Satu Mare şi "cetăţean de onoare" al oraşului Târgu Mureş.

La Muzeul Martin-Gropius din Berlin are loc o expoziţie dedicată fotografului Henri Cartier-Bresson. Cel supranumit "fotograful secolului" sau "maerstrul clipei decisive" a fost iniţial pictor. În 1931 a descoperit arta fotografiei şi a călătorit în jurul lumii cu o cameră Laica. Fotografiile sale, deşi au patina unor documente ale timpului, şochează prin îndrăzneala lor. De-a lungul călătoriilor sale aventuroase, Cartier-Bresson a fost luat prizonier de germani în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1947 el înfiinţează foto-agenţia Magnum, pentru care călătoreşte în Birmania, Pakistan, China, India şi America Latină. După treizeci de ani, Cartier-Bresson abandonează fotografia şi începe să deseneze. Muzeul berlinez Martin-Gropius expune atât fotografii, cât şi picturi, desene şi obiecte personale ale artistului.

Bienala de la München a debutat anul acesta cu opera modernă "Berenice" a tânărului compozitor austriac Johannes Maria Stauds. La baza operei stă povestea lui Edgar Allan Poe, unde analiza sinelui şi a lumii înconjurătoare alunecă în zonele incertitudinii şi culminează cu o descoperire macabră. În partiturile muribundei Berenice se amestecă muzica clasică cu bluesul, jazzul şi tangoul. Opera nu este un colaj de stiluri postmodern, ci alunecă uşor dintr-un registru în altul, într-o curgere la fel de lascivă ca imaginea frumoasei Berenice percepută de eroul Egeu. Apoi, o dată cu primele simptome ale nebuniei, muzica se descompune în tonuri dureroase. În regia lui Claus Guth, opera "Berenice" a fost îndelung aclamată de critica germană.