Ştiri culturale

Nostalgia unui est uşor desuet în izolarea sa devine treptat o reflecţie asupra timpului şi a amintirii, în buna traditie a lui Marcel Proust şi a moderniştilor francezi. Uwe Tellkamp, care este medic şi scriitor în acelaşi timp, afirmă că-şi analizează literatura cu precizia şi răbdarea unui chirurg. Cotidianul Frankfurter Allgemeine comententează pe larg dubla meserie a premiatului, amintind că în vest, tinerii scriitori se exersează în joburi fistichii precum cel de DJ sau de cioclu. “Tellkamp irită prin cunoştiinţele sale de cultură universală”, notează cotidianul german. “El se exprimă atât de corect, încât pare de modă veche. Educaţia sa este o urmă a burgheziei de altă dată, care, în mod paradoxal, a supravieţuit mai degrabă în Germania Democrată decât în vest.”

În Bavaria a avut loc a 10-a ediţie a Zilelor Culturii Româneşti. “România – Bavaria” oferă tinerilor artişti români o platformă de prezentare în occident. De asemeni, evenimentul este un bun prilej de lobby pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Secretarul de stat german, Jürgen Heike şi omologul său român Ioan Opriş, au afirmat că România reprezintă în miniatură idealul Uniunii Europene, adică “un exemplu de unitate în alteritate”. Organizatorul octagenar al Zilelor Culturale Româneşti, Teodor Christen, a fost numit în discursurile oficiale “o zână bună” a diasporei române.

Premiul cinematografic Bernhard Wicki, dotat cu 10.000 de euro, i-a fost decernat regizorului Volker Schlöndorff. Artistul german este cunoscut publicului în special datorită filmului “Toba de tinichea” după romanul cu acelaşi nume de Günther Grass. De-a lungul celor 40 de ani de carieră, Schlöndorff a realizat ecranizări precum “Onoarea pierdută a Katharinei Blum” de Heinrich Böll sau “Homo Faber” de Max Frisch. Filmele sale au devenit o parte integrantă a lucrării literare, fiind comentate chiar în introducerile cărţilor. Premiul Bernhard Wicki, înmânat în cadrul Festivalului de Film de la München, este considerat un premiu al păcii. Juriul apreciază filmele regizorului Schlöndorff ca fiind “lucrări umaniste care militează pentru spiritul civic."

Săptămâna aceasta, provocatoarea scriitoare George Sand ar fi împlinit 200 de ani. Romanele ei au un fundal autobiografic şi dinamitează orice ordine socială. Sensibilitatea ei artistică a inspirat scriitori celebrii ca Fedor Dostoevskii, Lev Tolstoi, Gustave Flaubert şi Marcel Proust. Deşi literatura ei trădează vulnerabilitate, George Sand şi-a cultivat o imagine demonică şi s-a complăcut în celebra poză de vampă învăluită în fum de trabuc. Ea a participat activ la Revoluţia Franceză din 1848, a cochetat cu filozofia lui Karl Marx şi l-a înfruntat chiar pe Împăratul Napoleon al III-lea. Printre concubinii ei s-au numărat personalităţi precum Franz Liszt, Hector Berlioz şi Alfred de Musset. Marea ei dragoste a fost însă fragilul compozitor Frederic Chopin.