Ştiri culturale

125 de ani de la naşterea lui Bela Bartok

Anul 2006 nu este doar anul Mozart: Pe 25. martie s-au împlinit 125 de ani de la naşterea compozitorului Bela Bartok. Celebrul inovator în domeniul muzicii moderne s-a născut în 1881 în localitatea Sânnicolau Mare (Nagyszentmiklos) din judeţul Timiş. Bartok a studiat pianul şi compoziţia la Academia Regală de Muzică din Budapesta. În primele sale lucrări, Bela Bartok se orientează după tradiţia muzicii vest-europene, fiind în special influenţat de Richard Strauss şi Claude Debussy. Din 1905, Bartok studiază tot mai mult muzica populară românească şi maghiară, dar şi cântecele tradiţionale ale romilor.

În colaborare cu prietenul său Zoltan Kodaly a realizat o culegere de muzică folclorică românească, maghiară, sârbească, croată şi turcească, cuprinzând peste 10.000 de melodii pe care le-a publicată în 12 volume.

După preluarea puterii de către nazişti în Germania, Bartok a refuzat să susţină concerte în această ţară, interzicând de asemenea difuzarea muzicii sale de către posturile de radio ale celui de-al Treilea Reich. Din protest faţă de regimul hitlerist, Bartok a emigrat în 1940 în Statele Unite unde a lucrat ca profesor de muzică la New York.

Regizori occidentali în România

În februarie, celebrul regizor Francis Ford Coppola a vizitat oraşul Piatra Neamţ pentru a turna mai multe scene din filmul ecranizat după nuvela „Tinereţe fără tinereţe” de Mircea Eliade. Din distribuţie fac parte şi actriţa de origine română Alexandra Maria Lara şi Bruno Ganz, interpreţii rolurilor principale în filmul german „Der Untergang” despre ultimele zile ale lui Hitler. Cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung consacră un amplu articol interesului crescut al regizorilor occidentali pentru România. În cazul ecranizării operei lui Eliade, filmarea scenelor la Piatra Neamţ sporeşte autenticitatea peliculei, din moment ce acţiunea se petrece într-adevăr în România. În alte pelicule, frumuseţea pădurilor carpatine are menirea de a reînvia peisajele din America secolului al 19-lea în filme precum „Reîntoarcere la Cold Mountain”, o poveste de dragoste din timpul războiului civil. Pelicula celebrului regizor Anthony Minghella, a cărui dramă „Pacientul Englez” a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun film în 1997, a reunit în România vedete ale Hollywood-ului precum Nicole Kidman şi Jude Law. Regizorul american a declarat că şi-a ales România pentru această ecranizarea a romanului lui Charles Frazier datorită frumuseţii şi a sălbăticiei peisajului carpatin, dar şi din cauza costurilor de producţie mult mai scăzute decât în ţările occidentale. Articolul din cotidianul elveţian subliniază că în studiourile din Bucureşti costurile de producţie sunt cu 70 la sută mai mici decât în Statele Unite şi cu 30 la sută mai scăzute decât în Cehia. În acelaşi timp, regizorii occidentali laudă profesionismul românilor implicaţi în aceste producţii cinematografice. Cotidianul Neue Zürcher Zeitung conchide că interesul occidentului pentru studiourile româneşti, dar şi pentru peisajele României ca locaţie a peliculelor va creşte şi pe viitor.

Operele lui Dali la Köln

„În fiecare dimineaţă când mă trezesc, sunt cuprins de o fericire profundă: fericirea de a fi Salvador Dali. Nu ştiu cum pot supravieţui alţii fără a fi geniul Dali,” scria excentricul pictor în 1942 cu obişnuita lui încredere în sine. O parte din fericirea artistului suprarealist spaniol se datorează micuţei gări din localitatea franceză Perpignan, pe care Dali a calificat-o drept „centru al universului”: prin această localitate au călătorit în 1929 poetul modern francez Paul Eluard şi frumoasa sa soţie de orignie rusă, Elena, supranumită Gala, în drumul lor spre portul catalan Cadaques, unde l-au vizitat pe Dali care avea pe atunci doar 25 de ani. Acesta s-a îndrăgostit de frumoasa Gala, care a devenit soţia şi muza sa, reprezentată în nenumărate tablouri ale artistului, adesea în postura personajului mitologic Leda.

Tabloul lui Dali „La Gare de Perpignan”, dedicat legendarei gări pe care artistul o considera o forţă a destinului, se află în centrul unei expoziţii de excepţie care poate fi admirată până pe 25 iunie la Muzeul Ludwig din Koeln. Expoziţia reuneşte 34 de picturi, trei sculpturi şi 30 de schiţe ale pictorului catalan, dar şi diferite opere ale altor artişti care au fost create în timpul şederii acestora în reşedinţa lui Dali, de pildă poezii de Paul Eluard şi Andre Breton, dar şi picturi realizate de artistul suprarealist belgian Rene Magritte.