Noenaziştii greci, eliberaţi condiţionat

Nikos Michaloliakos, reprezentant al extremei dreapta din Grecia, se află în arest preventiv încă din 2013, în închisoarea Korydallos, o suburbie a oraşului-port Pireu. A fost adus în cătuşe şi pus la dispoziţia anchetatorilor. Tot atunci sau puţin mai târziu au fost reţinuţi şi Ilias Kassidiaris, purtătorul de cuvânt al partidului condus de Michaloliakos, Jannis Lagos, responsabil de chestiuni sindicale, Christos Pappas, propagandistul şef precum şi alţi membri ai formaţiunii politice Zorii Aurii.

Toţi aceştia au fost acuzaţi de „apartenenţă la o organizaţie criminală” şi, conform Codului Penal din Grecia, riscă să primească o condamnare de 10 ani la închisoare. În Grecia durata arestului preventiv nu poate depăşi 18 luni. Deocamdată, Pappas va aştepta începerea procesului din 20 aprilie, în stare de libertate, urmând a ieşi din închisoare pe 29 martie. În ceea ce-i priveşte pe Michaloliakos şi Lagos, judecătorii nu au luat încă decizia de eliberare.

În mod normal, procesul ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut, dar a fost amânat în repetate rânduri. Politologul elen Vassiliki Georgiadou a subliniat într-un interviu acordat DW, că procesele foarte lungi nu reprezintă nimic ieşit din comun în ţara sa. Dincolo, însă, de birocraţia din sistemul juridic, profesorul atenian remarcă particularităţile acestui caz: dosarul conţine peste 1100 de pagini în care sunt descrise prezumtivele faptele penale ale celor arestaţi. Profesorul Georgiadou spune însă că întârzierea procesului a fost posibilă mai ales din cauza alegerilor parlamentare, soldate cu schimbarea guvernului, ai cărui membri au vrut să evite acuzaţiile de politizare a procesului.

"Justiţia s-a aflat într-o cursă contra cronometru, însă nu a reuşit să împiedice expirarea termenului limită de 18 luni", a declarat Ioanna Mandrou, o binecunoscută reporteră a ziarului Kathimerini, specializată în domeniul justiţiei.

O dezbaterea aprinsă a generat şi declaraţia unuia dintre cei trei judecători care au citit acuzaţiile formulate de procurori. Nikos Salatas a arătat că încadrarea "„apartenenţă la o organizaţie criminală" nu este valabilă pentru cei din Zorii Aurii.

La 20 aprilie, pe banca acuzaţilor se vor afla peste 60 de parlamentari, membri sau colaboratori ai partidului Zorii Aurii. Autorităţile vor să evite expunerea mediatică excesivă a procesului, motiv pentru care acesta va avea loc în închisoarea de maximă siguranţă Korydallos, într-o încăpere foarte mică, în care nu sunt prevăzute locuri pentru reprezentanţii presei. În context, jurnaliştii vor trebui să se mulţumească doar cu o sală special amenajată pentru presă. Unii comentatori din Grecia au criticat această decizie, amintind autorităţilor că este vorba despre un caz unic în istoria Greciei, ba chiar a Europei, care trebuie să aibă o acoperire mediatică pe măsură.

Profesorul Georgiadou, care a analizat atent ascensiunea formaţiunii politice Zorii Aurii în ultimii ani, se arată îngrijorat de recurenţa curentului de extremă dreapta. În pofida acuzaţiilor formulate la adresa unora dintre politicienii de la Zorii Aurii, "radicalii se bucură în continuare de o importantă susţinere electorală, mai ales în provinciile greceşti", spune politologul. În opinia sa, partidul poate, deja, să clameze existenţa unor "fiefuri" în mai multe părţi ale Greciei.

La fel de adevărat este însă şi faptul că anchetele justiţiei greceşti au oprit avântul partidului. "Când au fost arestaţi liderii Zorilor Aurii, sondajele arătau că partidul se bucura de o încredere populară de 15 la sută, tendinţa fiind crescătoare. Acum, potenţialul electoral al formaţiunii scade şi devine mai puţin interesant pentru alegători", este de părere Vassiliki Georgiadou.