Şansa unei Românii curate

Cu vădit regret, dar nu fără argumente, un observator occidental, bun cunoscător al situaţiei de la Bucureşti, afirma recent, într-o discuţie particulară că, din nefericire, România este încă, în prezent, „un stat mafiot”. Precizându-şi aserţiunea, analistul apusean reliefa că ţara continuă să fie condusă din umbră de un nucleu de oligarhi, oameni de afaceri şi politicieni corupţi, strâns asociaţi într-o reţea ultra-influentă alcătuită în mare parte din foşti securişti şi nomenclaturişti, transformaţi în capitalişti. Acest nucleu controlează în largă măsură nu doar instituţiile fundamentale ale statului, între care parlamentul, executivul şi justiţia, ci şi presa, cea de-a patra putere în stat.

Aparent aşa au stat lucrurile până la recentele alegeri. S-a schimbat oare ceva după acest scrutin? Ce ne rezervă viitorul, în special în domeniile cheie ale reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei?

Lectura unei recente analize critice apusene a scenei româneşti realizate pe acest subiect din perspectiva alegerilor legislative de la 30 noiembrie e de natură să tempereze un optimism excesiv. Finanţată de fundaţia creştin-democrată germană Konrad Adenauer, această analiză, semnată de Stefanie Ricarda Roos şi de Corina Rebegea destramă în fond orice posibile iluzii. Fiindcă studiul celor două cercetătoare scoate în evidenţă enormele neajunsuri, carenţe şi întârzieri care grevează, în România, lupta împotriva corupţiei şi în special a celei la nivel înalt.

Pornind de la convingerea majorităţii românilor că fenomenul ia amploare iar eficienţa instituţiilor însărcinate să-l contracareze s-a redus, analiza, consacrată rolului corupţiei în scrutin şi consistenţei DNA Şi ANI constată un fapt aiuritor. Şi anume, că, în campania electorală şi în alegeri, subiectele cheie ale corupţiei şi justiţiei au fost în largă măsură ignorate.

La fel de alarmante sunt rezultatele cercetărilor Coaliţiei România Curată şi ale altor organizaţii nonguvernamentale. Din ele rezultă că sunt de ordinul sutelor parlamentarii, în care nu se poate avea deplină încredere în ce priveşte integritatea lor personală ori dorinţa lor de a debloca investigaţiile împotriva unor demnitari corupţi.

Mai mult decât atât. În timp ce Adrian Năstase şi diverşi alţi demnitari, în special din PSD şi PNL, anchetaţi penal pentru corupţie au revenit în parlament, unii dintre partizanii reformei justiţiei precum Peter Eckstein Kovacs şi-au pierdut mandatele.

Ce-i drept, n-au revenit în forul legislativ nici unii dintre adversarii ei înverşunaţi, de felul Noricăi Nicolai. Problema e că, potrivit studiului, alegătorii români par să-şi fi pierdut încrederea în capacitatea parlamentarilor de a îndrepta realmente sistemul justiţiei.

Ceea ce nu e de mirare, date fiind beţele în roate puse în România Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al DNA, Morar, şi Agenţiei Naţionale de Integritate, care pare a funcţiona în ciuda proastei legi care-i reglementează activitatea. Studiul documentează aceste piedici şi reia pe larg grotescul dans al iresponsabilităţii, de care se face vinovat organismul monitorizând activitatea ANI, şi-anume Consiliul Naţional de Integritate. CNI, care numeşte conducerea ANI s-a dovedit un for care nu s-a putut hotărî nici măcar să acţioneze pentru îndepărtarea din mijlocul său a unui politician de factura lui Alice Drăghici.

Deşi aflată în vădit conflict de interese, avocata Drăghici, membru al PC, nu s-a dat în lături să exercite presiuni asupra unui inspector al agenţiei de integritate în vederea abandonării unei anchete privind averea clientului ei, fostul senator PSD Şerban Brădişteanu.

Din păcate, politicienii români nu se arată prea îngrijoraţi de posibilitatea reţinerii de fonduri europene în ripostă la încălcarea angajamentelor României. Şi prea puţini dintre ei par să înţeleagă ce grav impact negativ are corupţia asupra tuturor straturilor societăţii româneşti.

Motiv pentru care e greu de împărtăşit nădejdea că lucrurile se vor îndrepta rapid, nădejde pe care, cu prea puţin optimism, o evocă în final studiul fundaţiei Adenauer.

Studiul a fost finalizat înainte ca preşedintele Traian Băsescu să adopte decizia numirii lui Theodor Stolojan ca viitor şef de guvern. Rămâne de văzut dacă premierul desemnat îşi va respecta promisiunea de a atribui ministerul justiţiei Monicăi Macovei, purtătoarea de speranţe a celor care încă mai cred în şansa unei Românii curate.