Şansă, nu destin - Imigranţii bulgari în Germania

De fapt, am vrut numai să studiez în străinătate - povesteşte Krassimira Maryanska. Are 26 de ani şi este studentă la Düsseldorf. Înainte de a-şi alege facultatea oscila între Marea Britanie şi SUA. "În liceu am auzit că tot mai mulţi absolvenţi pleacă în Germania la studii. Inclusiv vărul meu a venit aici. S-a înscris la universitatea din Köln şi m-a convins şi pe mine".

Calitatea învăţământului este superioară celei din Bulgaria, i-a dat de înţeles vărul ei: "O diplomă obţinută în Germania deschide mai multe uşi faţă de una eliberată în Bulgaria", crede acum Krassimira. S-a apucat să înveţe limba germană. După Bacalaureat a venit în Republica Federală; de altfel ca majoritatea colegilor ei de la cursul de limbă.

La studii în Germania - un fenomen de masă

"De la începutul anilor 2000 e la modă să studiezi în Germania", afirmă sociologul Marina Liankova. Până în 2004, numărul studenţilor bulgari din Republica Federală a crescut continuu. În semestrul de iarnă 2004/ 2005, după chinezi, studenţii din Bulgaria formau cel de-al doilea mare grup de străini înscrişi la universităţile de pe teritoriul Germaniei.

Situaţia s-a schimbat în 2007, când germanii au introdus taxa de studiu. În acelaşi an, Bulgaria a aderat la UE. Astfel, pentru bulgari, anumite restricţii au dispărut. "Bulgarii n-au mai fost nevoiţi să se înscrie pro forma la o facultate pentru a avea acces pe piaţa muncii", explică Liakova. În 2011, în Republuca Federală studiau 8.000 de cetăţeni bulgari.

Primul val de imigraţie

Standardul de viaţă din Germania şi salariile net superioare celor din Bulgaria i-au atras pe mulţi bulgari. După prăbuşirea regimului comunist, sute de mii de cetăţeni şi-au părăsit ţara. Aproape toţi s-au îndreptat spre SUA şi vestul Europei; aproape toţi erau tineri bine calificaţi. Mulţi dintre cei sosiţi în Germania au depus cerere de azil - peste 80.000 de persoane până în 1994. Cereau azil fiindcă nu aveau altă posibilitate de a se stabili legal în Republica Federeală, nu din cauză că erau urmăriţi politic în ţara de origine.

Dar reglementările privind acordarea azilului au devenit mai dure. În plus, Germania şi Bulgaria au semnat un acord pentru repatrierea şi reintegrarea acestor oameni. Apoi, spre dezamăgirea bulgarilor decişi să ajungă în occident, Republica Federală a impus restricţii care le-au stricat planurile de călătorie. Dar condiţiile aspre privind acordarea vizei turistice nu i-au descurajat pe bulgari, ci au dus la creşterea imigraţiei ilegale. După expirarea vizei, bulgarii rămâneau în Germania. În aceste condiţii, reîntoarcerea în patrie, în vizită la familie sau prieteni, devenea imposibilă.


"În anii ´90, singura posibilitate legală de a rămâne în Germania era viza de studiu sau viza pentru reîntregirea familiei", spune Marina Liakova.

Fiecare al cincilea bulgar a fost în străinătate

Începând din 2001, bulgarii pot călători liber în Germania. Fireşte, şi în domeniul migraţiei s-a schimbat tendinţa. Mai ales după aderarea ţării la UE bulgarii au început să-şi caute norocul peste hotare. Astfel, până acum, fiecare al cincilea bulgar a petrecut mai mult de trei luni într-o altă ţară - reiese dintr-un studiu al fundaţiei Soros.

Trei sferturi dintre persoanele chestionate în 2011, au declarat că au fost în străinătate pentru a munci. "Germania a fost cea mai des menţionată ţară", susţine Alexei Pamporov, sociolog la Academia de Ştiinţe din Sofia şi expert al fundaţiei Soros. În principal, aceştia au fost oameni interesaţi să lucreze în alimentaţia publică şi construcţii sau într-un domeniu cu salarii mici - se arată în studiu.

Dar Republica Federală este preferată şi de către bulgarii tineri, cu o bună pregătire profesională - adaugă Pamporov: "Germania este interesantă mai ales pentru asistente medicale, medici şi ingineri".

Înapoi în ţară?

Criza economică din Europa i-a îndemnat pe mulţi bulgari să se întoarcă acasă. Conform Institutului naţional pentru statistică de la Sofia, începând din 2006 şi până în prezent, numărul bulgarilor repatriaţi a crescut. În ciuda acestei tendinţe, cel puţin în Germania, numărul bulgarilor stabiliţi oficial a crescut de la 39.000 în 2007 la 94.000 în 2011.

Bulgarii au dreptul la liberă circulaţie. Cel puţin tinerilor nu le vine greu să părăsească locurile natale "Întrucât ştiu că nu este o decizie pentru toată viaţa, ci se pot răzgândi oricând", afirmă sociologii. Dar, mulţi dintre cei veniţi la studii în Germania nu se mai întorc acasă, chiar dacă nu acesta era planul iniţial.

În acest sens, asociaţia "Tuk-Tam" (fondată în 2008) şi-a propus să îi ajute să se reintegreze pe tinerii bulgari care revin în patrie. "Deseori părinţii sunt cei care îi sfătuiesc să nu se mai întoarcă. Aceşti oameni sunt dezamăgiţi de propria lor condiţie", afirmă Boyko Blagoev - reprezentant al asociaţiei.

Alta este situaţia în cazul studentei Krassimira Maryanska: după ce termină facultatea, familia o aşteaptă acasă. Fata spune că se va întoarce, dar numai cu o anumită condiţie: "Vreau un loc de muncă la o firmă germană din Bulgaria. Numai într-o asemenea firmă m-aş simţi bine". Indiferent de ceea ce-i rezervă viitorul, tânăra ştie un lucru: cu o diplomă obţinută în Germania şi cu experienţă peste hotare, are mai multe şanse comparativ cu colegii de generaţie care n-au părăsit niciodată locurile natale.