1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Învăţând de la Fratele cel Mare

Cristian Ştefănescu1 octombrie 2004

Neue Zürcher Zeitung, o publicaţie care ne-a obişnuit cu atenţia pe care o acordă evoluţiilor din Republica Moldova, revine, în ediţia sa din această primă zi de octombrie, cu o relatare de la Chişinău despre un subiect pe care, recunoaşte, presa din Vest l-a ignorat în totalitate: greva angajaţilor radioteleviziunii publice, în fapt, o televiziune de stat în toată puterea cuvântului.

https://p.dw.com/p/B1bq
Lecţiile democraţiei moldovene se predau în limba rusă
Lecţiile democraţiei moldovene se predau în limba rusăImagine: AP

A mai rămas o jumătate de an până la alegerile parlamentare iar pentru puterea comunistă de la Chişinău, presa din Republica Moldova se constituie, pe cât se pare, în principalul adversar, mai de temut decât opozanţii politici. Pe care puterea trebuie să îl înfrângă cu orice preţ. Pentru aceasta, notează încă din titlu Neue Zürcher Zeitung, se face zu la metodele învăţate de la Fratele mai Mare de la Kremlin.

Greva redactorilor radioteleviziunii de stat a început pe 27 iulie. Cu puţine zile înainte de lansarea protestului celor 30 de jurnalişti, autorităţile de la Chişinău au mimat transformarea instituţiei într-una cu caracter public – răspunzând, aparent, cererilor duse până la presiuni ale Consiliului Europei. De fapt, comunistul şef, preşedintele Vladimir Voronin, şi liderii Partidului Comuniştilor, majoritar în Parlament, au găsit, astfel, calea cea mai puţin bătătoare la ochi de a se debarasa de jurnaliştii incomozi – sub umbrela optimizării prin reducerea numărului angajaţilor. În locul celor disponibilizaţi, punctează Neue Zürcher Zeitung, au fost aduşi oamenii partidului.

Degradarea situaţiei libertăţilor media a atras atenţia organismelor internaţionale – Reporteri fără frontiere sau Institutul Internaţional pentru Presă – dar şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Dacă până în 2001 puterea era, cât de cât, descentralizată, procentajul de peste 50% din mandate, obţinut, în Parlament, de comunişti, a schimbat radical peisajul politic din Moldova, observă ziarul elveţian. Tele-Radio Moldova este doar cea mai recentă dintre victimele politizării instituţiilor statului, practicată în aceşti din urmă trei ani.

Klaus Neukirch, unul dintre membrii misiunii OSCE la Chişinău, afirmă că din luna iunie s-a putut observa limpede accentuarea controlului exercitat de putere asupra emisiunilor postului public de radio – şi nu este o constatare de ascultător ci concluzii extrase din rezultatele unor studii de monitorizare. Şi alte instituţii media au probleme asemănătoare. Antena C, postul local de radio de la Chişinău, a fost obligat să suspende populara sa emisiune Hyde Park, în care politica zilei era analizată în direct de ascultători. În plus, jurnaliştii incomozi riscă amenzi de până la două milioane de euro şi chiar privare de libertate în cazul în care scrierile lor sunt considerate ofensatoare. Crimă pe care fiecare judecător în parte o poate interpreta după bunul plac. Astfel se naşte un exces de autocenzură de pe urma căreia consumatorul de informaţie şi, implicit, democraţia din Republica Moldova au de pierdut.

Pentru reporterul cotidianului Neue Zürcher Zeitung, practicile Chişinăului, mergând până la intimidarea ziariştilor, amintesc frapant de utlimele evoluţii din Belarus şi, în bună măsură, din Federaţia Rusă. ”Pentru puterea comunistă, Moscova este modelul şi lecţiile vin de la Marele Frate”, scrie publicaţia din Ţara Cantoanelor, citându-l pe Neukirch. ”Nici o veste bună, aşadar, cu şase luni înaintea alegerilor parlamentare”, conchide Neue Zürcher Zeitung.