Între Osama şi Obama

Care, ca şi multe alte ziare europene nu tocmai amicale faţă de America, consideră că scenele de bucurie de pe străzile americane ar fi uşor morbide, iar circumstanţele acţiunii de comando, soldate cu lichidarea lui Bin Laden, oarecum neclare. Ziarul elveţian crede, totodată, că ar trebui să ne înarmăm cu răbdare înainte de a şti ce înseamnă de fapt moartea lui Bin Laden pentru omenire.

Mai edificat se arată ziarul german Osnabrücker Zeitung: "Când s-a adresat presei, anunţând moartea lui Bin Laden, Obama ştia ce înseamnă această veste, o victorie. O victorie fizică asupra lui Osama, dar şi un triumf psihologic într-un context politic tot mai dificil pentru preşedintele american. Şomajul creşte. Deficitul bugetar e terifiant. Domneşte penuria de ştiri bune din variile conflicte în care sunt implicate SUA. Acum însă, lovitura de teatru", scrie ziarul german. Care mai crede însă că euforia riscă să dureze prea puţin, devreme ce moartea lui Osama nu ar rezolva defel problemele cotidiene.

Alţi observatori, mai puţin critici faţă de americani, sunt net mai optimişti. E începutul sfârşitului al Quaidei, relevă la Varşovia Gazeta Wyborcza. Ziarul se opreşte şi asupra circumstanţelor vieţii în Pakistan a inamicului public numărul unu al americanilor. Potrivit ziarului, Bin Laden n-ar fi putut niciodată trăi la Abottabad, unde a fost ucis, "fără complicitatea serviciilor secrete pakistaneze. Dar unii agenţi pro-occidentali din aceste servicii l-au şi trădat, altfel nu s-ar fi putut derula operaţiunea executată la nord de capitala Pakistanului". Despre această trădare citim în continuare: "Pentru al Quaida e un semn de rău augur, devreme ce reţeaua mai pierde o ţară care-i oferea ascunzători sigure". Deşi e cât se poate de probabil că organizaţia teroristă va încerca în săptămânile ce vin să arate că mai e o forţă redutabilă, "moartea lui Bin Laden şi revoluţiile arabe constituie un veritabil crepuscul pentru al Quaida", relevă gazeta din Varşovia.

"S-a făcut dreptate", scrie, în engleză, Frankfurter Allgemeine Zeitung, spre a reliefa cât de importantă este această propoziţie pentru psihologia americană, pentru mitul unei naţiuni umblând cu D-zeu, ai cărei inamici trebuie avertizaţi că nu pot ataca SUA fără să fie pedepsiţi. Deşi semnificaţia teroristului şef se redusese în ultima vreme, America nu ar fi fost în stare să cadă la pace cu ea însăşi dacă Bin Laden n-ar fi fost capturat, constată, pe bună dreptate, Berthold Kohler, în FAZ. Dar ziarul conservator din Frankfurt insistă asupra necesităţii menţinerii vigilenţei antiteroriste, fiindcă nu i s-a tăiat hidrei decât un cap, iat altele îi cresc în loc.

La fel vede lucrurile Nepszabadsag din Budapesta, în vreme ce Politiken din Copenhaga se bucură în legătură cu întărirea considerabilă a lui Obama pe scena politică internă, americană, graţie lichidării teroristului.

Alţi comentatori, oarecum elegiaci, scot în evidenţă succesele terorismului islamist marca Bin Laden. Neue Zürcher Zeitung trimite bunăoară la amplificarea pericolului terorist din occident din pricina noilor generaţii de musulmani convertiţi. Unii observatori de stânga se întreabă chiar în ce măsură lichidarea lui Bin Laden a fost legitimă din unghiul dreptului internaţional. Şi nu puţini deplâng aruncarea cadavrului său în mare, astfel încât mormântul lui Bin Laden să nu cumva să devină loc de pelerinaj pentru adepţii islamismului extremist. Punctul pe "i" îl pune Handeslblatt din Düsseldorf care scrie că, subit, "Obama a devenit preşedintele care i-a venit de hac lui Osama". Fiindcă operaţiunea încheiată cu lichidarea teroristului n-a fost întâmplătoare, ci a durat luni de zile, fiind pregătită cu atenţie. Potrivit mesajului ei, "America nu pierde din vedere priorităţile ei, chiar dacă se retrage" din variile teatre de război din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz