Între euforie şi incertitudine

Dincolo de molipsitoarea lecţie de libertate pe care Tunisia şi Egiptul au dat-o lumii arabe, se ascunde o lungă listă de incertitudini şi temeri. De pildă, cea împărtăşită de bună parte din egipteni, care nu exclud riscul ca militarii să restaureze autocraţia. Or, dacă generalii îşi vor însuşi pe termen lung puterea, egiptenii vor ieşi din nou în stradă, ripostează cei care vor să atenueze nu tocmai nejustificatele angoase – relevă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, menţionînd că incertitudinile planează şi asupra viitorului economic şi social al Egiptului.

Armata nu are voie să abuzeze de încrederea populaţiei,

cu atît mai mult cu cît nu puţini autocraţi arabi ar resimţi o mare bucurie dacă revoluţia egipteană ar eşua într-o nouă dictatură, atrage atenţia THE INDEPENDENT.

Cît despre prăbuşirea regimului Mubarak , ea a constituit o lovitură dată şi celor care în occident şi în Israel cred că doar regimurile autoritariste pot garanta stabilitatea în Orientul Apropiat – notează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în articolul de fond apărut pe prima pagină azi.

Stabilitate sau democraţie

se întreabă RHEIN ZEITUNG, spre a remarca regimul de excepţie pe care politicieni americani l-au aplicat acestei dificile relaţii:

În alte părţi ale lumii pot fi predicate valorile democraţiei, mai puţin însă în această regiune cheie. Alegerile libere din ţinuturile palestiniene, primele de acest fel, au consolidat puterea islamiştilor Hamas şi au generat temeri în Israel. Să nu fi fost aceasta un avertisment suficient de demn de luat în consideraţie? Este adevărat că schimbările implică riscuri şi încotro duc ele nimeni nu poate şti .Oricine emite azi o prognoză poate fi contrazis mîine de realităţi. Şi totuşi, acel status quo – acea stagnare care a degradat la condiţia de casă a săracilor, o ţară atît e bogată precum Egiptul - este pe termen lung o alternativă mai rea decît incertitudinile unei schimbări.

Şi în cazul în care tratatul de pace al Egiptului încheiat cu Israelul rămîne în vigoare tale quale, statul evreu trebuie să negocieze serios cu palestinienii, şi pentru a reduce numărul necunoscutelor ivite în urma revoluţiilor din Tunisia şi Egipt, recomandă DE VOLKSKRANT.

Dar chiar dacă un nou guvern va fi instalat la Cairo, problemele structurale rămîn nerezolvate. În întreaga lume arabă nivelul productivităţii este inferior nivelului de salarizare – sesizează DER STANDARD, întrevăzînd o dificultate majoră, dar mai puţin luată în seamă de observatorii evenimentelor din ultimele săptămîni în Tunisia, Egipt şi Algeria.

Cauzele care au dus în Egipt la prăbuşirea regimului Mubarak sunt mult mai grave în Algeria

– atrage atenţia cotidianul francez LIBERATION. Numai că destinul lui Ben Ali şi Mubarak demonstrează că vechile reţete şi cumplitele metode de guvernare ale dictaturilor nu mai au nici efect şi nici viitor. Algeria are şi ea dreptul la democraţie, conchide ziarul citat.

Iar italienii au dreptul la o mai bună guvernare şi la o imagine publică a femeii alta decît cea pe care premierul Berlusconi a promovat-o prin nenumăratele sale escapade erotice. Aşadar, au ieşit şi italienii în stradă cu sutele de mii, sătui de abuzurile şi pervertirea puterii de către Il Cavaliere, dispus să facă orice pentru a nu fi deferit justiţiei – constată SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Numai că lui Berlusconi puţin îi pasă de protestele conaţionalilor săi şi tremură doar de frica unei singure femei – a judecătoarei care în aceste zile va hotărî dacă premierului îi va fi sau nu intentat un proces pentru prostituarea minorelor şi abuz de putere.

Bine au făcut italienii că au demonstrat duminică în întreaga ţară

împotriva berlusconismului căci, statutul femeii în societate este revelator pentru maturitatea unei democraţii şi respectarea drepturilor omului nu numai în ţările lumii a treia, ci şi în civilizata Europă - dă de înţeles TAGESSPIEGEL din Berlin.

O problemă de etică abordează şi cotidianul danez JYLLANDSPOSTEN comentînd publicaţiile apărute în ultima perioadă despre activitatea platformei Wikileaks, spre a emite o opinie radicală: Wikileaks este o organizaţie de hackeri, care ignoră legitima exigenţă a statelor democratice de a acorda un statut de confidenţialitate anumitor informaţii. Cu Wikileaks tehnologia a încălcat limitele eticii jurnalistice.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu