Între austeritate şi greve

Cu toate că Troika şi-a întrerupt activitatea pentru câteva zile, Grecia consideră că a înregistrat progrese în discuţiile cu UE, FMI şi BCE. Adoptarea unui nou program de austeritate, în valoare de 11,5 miliarde de euro, este condiţia principală pentru obţinerea următoarei tranşe de împrumut din pachetul menit să salveze ţara de la faliment.

Dar, pentru populaţia elenă, viitoarele măsuri de austeritate echivalează cu o nouă deteriorare a nivelului de trai: guvernul a anunţat că salariile şi pensiile se vor reduce în vreme ce vârsta de pensionare va fi majorată la 67 de ani. Motive suficiente ca sindicatele să îndemne din nou populaţia la proteste. Pentru miercuri (29.09) a fost convocată o grevă generală la care se pare că vor lua parte inclusiv poliţiştii. În urmă cu trei săptămâni, când funcţionarii publici au protestat faţă de politica guvernului, la Atena au avut loc scene rar întâlnite: mai mulţi ofiţeri au blocat, temporar, intrarea în sediul principal al Poliţiei.

"Ne-a ajuns cuţitul la os"

Supravegheaţi de colegii care nu fac grevă, poliţiştii vor să se alăture demonstranţilor care vor ieşi în stradă. Protestul lor vine puţin cam târziu, având în vedere faptul că deja mulţi funcţionari publici au ajuns să trăiască la limita subzistenţei, susţine preşedintele Sindicatului Poliţiştilor, Christos Fotopoulos: "În funcţie de grad, salariile noastre au scăzut până acum între 30 şi 45%".

În prezent, venitul lunar net al unui ofiţer este de 685 de euro. "Ministrul de Finanţe a anunţat că salariile noastre vor fi scurtate cu încă şapte procente, iar până la sfârşitul anului nu vom mai primi sporuri de noapte. Ar fi vorba de vreo 3 euro amărâţi pe oră. Ne-a ajuns cuţitul la os", se plânge Fotopoulos.

Dincolo de interesele băneşti ale poliţiştilor, protestul are şi o altă semnificaţie: activitatea unuia dintre cele mai importante organe ale statului este în pericol. Periclitată este şi imaginea acestuia. "Din cauza măsurilor de austeritate nu ne mai putem face meseria aşa cum trebuie", reclamă preşedintele sindicatului. Uneori Poliţia nu are benzină pentru maşinile care patrulează. "Se întâmplă să nu putem achita facturile către furnizorii de benzină. În mod normal ar trebui să fim un model pentru cetăţeni", adaugă Fotopoulos.

Promisiuni deşarte

La presiunile creditorilor internaţionali, toate guvernele aflate în fruntea Greciei din 2009 încoace au scurtat bugetul şi au încărcat contribuabilul cu impozite suplimentare, până când economia a ajuns la un pas de colaps. Reformele structurale anunţate, ca subţierea aparatului de stat sau liberalizarea domeniilor profesionale reglementate, încă nu au fost puse în aplicare.

În 2010, guvernul premierului socialist Giorgos Papandreou avea în vedere venituri de 50 de miliarde de euro din privatizarea întreprinderilor de stat. Nu s-a mai întâmplat nimic. Ori nu au existat ofertanţi, ori socialiştii au ezitat din cauza electoratului, reticent la privatizări. Asemenea scăpări au şi consecinţe - crede analistul economic Dimitris Mavridis. "Troica nu mai are încredere şi, parţial, pe bună dreptate. În trecut, grecii au făcut prea multe promisiuni pe care nu le-au respectat", explică Mavridis.

Problema este că Grecia se zbate tot mai mult între datorii şi recesiune - cercul vicios care, practic, îi împiedică victoria în lupta cu deficitul bugetar. Afectată este şi stabilitatea politică a ţării, susţine Mavridis. Radicalii şi tradiţionaliştii încearcă să câştige capital politic, lucru care ar trebui să-i pună pe gânduri pe creditorii internaţionali ai Greciei - avertizează analistul din Atena. "Există politicieni în ţară care îi reproşează Troicăi că vrea să vadă sânge curgând", spune Mavridis.

Troika se va întoarce

Noul guvern elen merită o şansă, cu atât mai mult cu cât, pe plan intern, nu prea beneficiază de sprijin. Proaspetele acuzaţii de corupţie la adresa mai multor politicieni, printre care şi preşedintele Parlamentului, Evanghelos Meimaratis, strică şi mai mult atmosfera.

De asemenea, îngrijorare au stârnit şi speculaţiile pe marginea unei găuri aproape duble în buget. Ministrul grec al finanţelor, Yannis Stournaras, a pus la dispoziţia controlorilor externi din aşa numita Troikă un amplu "catalog" cu reduceri în valoare de 17 miliarde de euro. Troika a avizat însă numai măsuri de până la 9,5 miliarde, după care controlorii au părăsit Grecia. Conform presei, aceştia se vor întoarce "când guvernul va fi pregătit".