Între agonie şi extaz

"Statele comunitare împing Irlanda sub umbrela-salvatoare" anunţă chiar pe prima pagină FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, referindu-se la o posibilă reeditare a problemelor Greciei, deşi Dublinul nu recunoaşte că are nevoie de ajutor. Sistemul bancar irlandez nu este singurul care dă bătăi de cap liderilor comunitari: tenisiuni sunt anunţate şi din Spania, iar Portugalia se teme că ar fi nevoită să renunţe la moneda unică. "Spania şi Portugalia sunt interesate să susţină un eventual ajutor european pentru Irlanda; în cazul în care Dublinul nu ar accepta umbrela-salvatoare atunci şi accesul Madridului şi al Lisabonei la fondurile de ajutor europene ar fi îngreunat", comentează experţii publicaţiei de pe Main.

Extaz şi în Birmania, unde eliberarea laureatei Nobelului pentru Pace, Auung San Suu Kyi, după ani buni de arest la domiciliu, echivalează cu un nou început în lupta pentru instalarea democraţiei. Eliberarea dizidentei este salutată de majoritatea presei occidentale.

În Elveţia, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG dedică o pagină întreagă respectării drepturilor omului, pentru care Suu Kyi a devenit o figură simbol.

Drepturile omului în varianta lor "fragilă" sunt comentate de jurnaliştii elveţieni având ca punct de pornire cel mai recent raport al Amnesty International.

România este una din cele opt ţări europene expuse în noul raport intitulat "Secret ştiut de toţi: dovezi intensificate privind complicitatea Europei în predare şi detenţie secretă". Guvernul de la Bucureşti este din nou criticat pentru negarea existenţei presupusului centru secret de detenţie al CIA, menţionat, de altfel, şi în rapoartele Parlamentului European şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Nici Germania nu iese basma curată din noul document al Amnesty International. "Oficialii germani au recunoscut că au practicat tortura în Siria."

Rămânem în Elveţia pentru a afla şi care sunt propunerile vicepreşedintei Comisiei Europene, Viviane Reding pentru mai buna integrarea a străinilor. Cunoscută şi pentru intransingenţa cu care a cerut Parisului să-şi revizuiască politica faţă de romi, Reding solicită ţărilor europene - într-un interviu acordat NEUE ZÜRCHER ZEITUNG - un plan coerent de integrare a străinilor, valabil atât pentru romi cât şi străinii care trăiesc în ţara de origine a lui Reding, Luxemburg, străini care reprezintă nu mai puţin de 40 la sută din populaţia Ducatului.

Tema integrării rămâne prezentă în spaţiul de limbă germană. Thilo Sarrazin, cel care stă la baza dezbaterilor pe marginea drepturilor şi a obligaţiilor străinilor din Republica Federală şi-a revizuit o parte din paragrafele cărţii care i-a adus faima şi decăderea. DIE WELT anunţă că autorul a renunţat la ideea potrivit căreia o parte din imigranţii originari din Orientul Apropiat, mai ales evreii, ar dispune de o anumită genă, rezultată în urma căsătoriilor în cadrul aceleiaşi familii.

Dacă în Germania lupta se duce mai mult pe frontul ideilor, în Danemarca guvernul înăspreşte condiţiile de imigrare. TAGESZEITUNG anunţă chiar un "Apartheid social", atunci când se referă la noile reglementări privind reîntregirea familiei, decise de guvernul de la Copenhaga.

Autor: Alina Kühnel

Redactor: Medana Weident