Începe Exodul

Ţiganii sunt frumoşi doar în filmele lui Emir Kusturica, atunci când dansează pe ecran în ritmurile muzicii lui Goran Bregovic. Cel puţin acesta pare a fi mesajul transmis de Franţa, naţiunea care a contribuit enorm la gloria celor doi artişti ex-iugoslavi. Dar când vecinul francezului, locuind în tabăra de rulote de la marginea oraşului, este de etnie romă, lucrurile se schimbă radical.

Media franceză încearcă să descopere poveştile din spatele operaţiunii de expulzare a 700 de cetăţeni bulgari şi români de etnie romă. Şi o face într-o manieră epidermică, angrenând publicul în consumul de idei luate de-a gata. De cele mai multe ori este proiectată o percepţie epidermică a întregului fenomen al migraţiei dinspre Estul post-comunsit către mirajul Occidentului. Clişeele se învârt cu o vioiciune exasperantă - de la vinovăţia colectivă aruncată, de la cel mai înalt nivel al statului francez, peste o etnie şi până la uşurinţa cu care se digeră scuze de genul "statul român e rasist".

Aceleaşi persoane care, în filmele lui Kusturica, fascinează publicul prin felul extravagant şi expansiv de a se manifesta şi prin modul boem de viaţa, devin, când nu mai sunt doar umbre pe ecran ci coboară în viaţa reală, în proxima vecinătate a comunităţilor locale franceze, pericole publice. Atentate la securitatea socială, atentate la sănătatea colectivă. Sub astfel de argumente, Franţa a lansat programul de expatriere a etnicilor romi către România şi Bulgaria - cu o primă de repatriere valorând 300 de euro pe cap de expulzat plus câte o sută de euro pentru fiecare copil. După care expulzaţii se vor sui din nou într-un mijloc de transport şi se vor întoarce acolo unde le-a fost bine. Căci - o ştie şi ministrul francez al Integrării, Eric Besson - sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi nu li se poate îngrădi dreptul la liberă circulaţie. Chiar dacă Parisul intenţionează să recurgă, începând cu luna septembrie, la informaţiile de tip biometric pentru identificarea persoanelor.

Gestul Franţei se doreşte mai degrabă o demonstraţie de forţă. Adresată cui? Probabil sondajelor de opinie. Preşedintele Nicolas Sarkozy joacă o ruletă rusească: expulzarea etnicilor romi (pe care ziarul bulgar Sega o califică drept "cea mai mare deportare în masă de la cel de-al doilea Război Mondial încoace") îl poate propulsa din nou ca apostol al legii şi ordinii - dar, deopotrivă, există riscul să-l arunce în tomberonul extremismului de dreapta. Iar după ce toate taberele ilegale vor fi fost desfiinţate şi toţi etnicii romi vor fi fost expulzaţi către România, Bulgaria, Bosnia, Kosovo sau ce le-o mai scrie pe cărţile de identitate, Europa nu va mai avea decât o singură mică problemă de rezolvat: integrarea romilor.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz