Încălzirea globală - norocul sau blestemul eschimoşilor?

Gert Ignatiussen se întoarce de la vânătoare cu şase foci. A reuşit să le doboare pe toate cu numai şase gloanţe. Cu mişcări sigure, soţia lui se apucă să le tranşeze pe veranda casei. Carnea urmează să fie gătită la cină. Câinii de la sanie primesc grăsimea şi măruntaiele. Asemenea scene puteau fi des întâlnite pe vremuri în Groenlanda.

Până acum câteva decenii, inuiţii se îndeletniceau numai cu vânătoarea de foci. Ignatiussen arată către o vitrină din sufrageria sa. "Acesta este viitorul Groenlandei", spune el mândru de colecţia de pietre preţioase aflată în spatele geamului. Când va avea nevoie de bani, le va vinde. De găsit, le-a găsit în pământ. Încălzirea globală va schimba şi soarta acestui teritoriu uitat de lume. În regiunea de coastă, topirea gheţarilor face ca vânătoarea să devină o activitate din ce în ce mai periculoasă. Din aceeaşi cauză s-ar putea prăbuşi chiar şi unele case.

Topirea gheţarilor poate avea însă şi avantaje întrucât ar facilita accesul la ţiţei, metale şi pietre preţioase. Specialiştii de la Institutul Naţional de Geologie al SUA estimează că sub gheţurile ce în curând nu vor mai putea fi numite "veşnice" se găsesc circa 18 miliarde de barili de petrol şi gaz.

Întrebări fără răspuns

"Dacă chiar am descoperi aşa ceva şi preţurile ar rămâne stabile, ţărişoara noastră, cu doar 57.000 de locuitori, ar deveni foarte bogată"

, afirmă Jörn Skov Nielsen, director al Autorităţii pentru Petrol şi Zăcăminte Minerale. Exploatarea acestora i-ar permite Groenlandei, teritoriu cu autonomie parţială, să se desprindă complet de Danemarca. Deocamdată, ţara inuiţilor este dependentă de ajutorul financiar de 3,4 miliarde de coroane (cca. 460 milioane euro) primit anual de la danezi. Dar oare există aceste comori sub gheţurile din regiune?

Cercetările efectuate până acum nu au indicat prezenţa petrolului. Şi chiar dacă în teritoriile inuiţilor va fi descoperit aur negru, exploatarea zăcămintelor ar fi posibilă cel devreme în zece ani. Totuşi, pregătirile au început de pe acum. Parlamentul a decis înfiinţarea unui fond administrat independent care ar avea sarcina de a distribui echitabil încasările aşteptate de pe urma producţiei de petrol, după modelul Norvegiei. Exploatarea zăcămintelor de metale şi pietre preţioase ar putea începe mai repede. Până acum, gheaţa, care acoperă 80% din teritoriul Groenlandei, a împiedicat accesul la presupusele rezerve de fier, zinc, aur şi platină. Topirea gheţurilor pe coasta de vest a scos la iveală, în apropierea capitalei Nuuk, minereu de fier. În nord au apărut mine de zinc. Numărul licenţelor de exploatare, acordate în ultimii şapte ani, a crescut de la 17 (în 2002) la 72 (în 2009).

Nu costă nimic să visezi

Inuiţii din localitatea Tasiilaq, aflată în sudul Groenlandei, îşi pun speranţele în zăcămintele de metale şi pietre preţioase. Nimeni nu ştie cu exactitate ce va scoate la iveală dispariţia gheţurilor, dar semnele sunt bune. Vânătorii din regiune se numără întotdeauna printre câştigătorii concursului de cercetări geologice. Iniţiativa unei asemenea competiţii îi aparţine guvernului de la Nuuk care şi-a propus să trezească interesul cetăţenilor faţă de exploatarea rezervelor de pietre şi metale preţioase. Ignatiussen a câştigat prima ediţie a acestui concurs acum 20 de ani. Pe bucata de stâncă găsită de el erau urme de aur. "Avea multe culori şi se vedea că e bogată în minerale", spune eschimosul. De asemenea, guvernul pregăteşte populaţia inuită pentru vremurile bune ce vor veni şi prin organizarea a numeroase cursuri de geologie. Pentru construirea infrastructurii va fi nevoie de specialişti pe care experţii presupun că Groenlanda îi va importa din ţările Europei şi din China.

Preconizata înflorire economică ar putea fi însă şi un blestem pentru eschimoşi. Declinul modului tradiţional de viaţă a dus deja la creşterea alcoolismului şi a cazurilor de depresie. În nicio ţară din lume nu se înregistrează o rată mai mare a sinuciderilor ca în Groenlanda.

Autori: AP, Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident