Încă un an de nedreptate
25 iulie 2006Serbia este campion mondial! Dar nu la fotbal şi nici la altă disciplină sportivă, ci în cadrul concursului privind menţinerea şi întreţinerea miturilor istorice. Nimeni nu se poate măsura cu acest popor balcanic la capitolul autocompătimirii şi al maniei persecuţiei de către comunitatea internaţională. Sprijinul larg, de care se bucură criminalii de război acuzaţi în faţa Tribunalului internaţional de la Haga, în rândul populaţiei, este un exemplu model al manipulării şi stilizării unui capitol sumbru al trecutului istoric al sârbilor, care de îndată ce vine vorba de extrădarea lui Mladici, îşi proclamă celebrul patriotism, refugiându-se în prăfuitele poveşti despre viteazul popor slav care ţine piept întregii lumi imperialiste.
Mass-media sârbă îşi are contribuiţia ei la orbirea populaţiei în privinţa imaginilor atroce, nu foarte îndepărtate, ale gropilor comune unde au fost aruncate victimele bosniace. Majoritatea populaţiei, manipulată de Partidul Radical, o formaţiune politică cu tendinţe fasciste, refuză cu încăpăţânare să creadă că acuzaţiile Tribunalului internaţional de la Haga împotriva lui Mladici şi radovan Caragici se bazează pe nenumărate dovezi concrete ale criminalităţii lor.
Cu o săptămână în urmă, premierul sârb Kostunita a înaintat UE un plan de acţiune menit să conducă la arestarea lui Ratko Mladici. Cu toate acestea, Kostunita însuşi rămâne principalul suspect în comedia acoperirii criminalilor sârbi de război, dată fiind recenta lui campanie electorală bazată în principal pe o atitudine deosebit de ostilă faţă de Tribunalul internaţional de la Haga, şi, în special, faţă de procurorul şef, Carla del Ponte. Or chiar el să-l extrădeze acum pe Mladici?
Predecesorul lui, Zoran Djinjic, a plătit cu viaţa eforturile pe care le-a depus în acest sens, fiind pe deplin convins de a ajuta la restabilirea dreptăţii. Or Kostunita nu are deloc această convingere. El are însă dilema „Mladici sau Europa” – la ce merită să renunţe, în contextul în care Serbia îşi doreşte aderarea la UE? Până acum, Kostunita a încercat să câştige timp, păcălind comunitatea internaţională în fel şi chip. Cu fiecare zi care trece, şansele aderării ţării sale la Comunitatea Europeană scad dramatic.
Responsabilitatea pentru anii care au trecut fără ca cei doi criminali de război să fie extrădaţi, aparţine însă în mare măsură şi comunităţii internaţionale, de la începerea negocierilor cu karagici şi Mladici, în ciuda dovezilor clare a criminalităţii lor, până la zvonurile despre târgul propus de negociatorul SUA, Richard Holbrook, lui Karagici, de a nu trebui să apară în faţa tribunalului de la Haga, dacă acceptă să se retragă din viaţa politică activă în Serbia.
Este de datoria nu doar a sârbilor, ci a întregii comunităţi internaţionale, de a întreprinde tot posibilul pentru a face dreptate, chiar dacă mult prea târziu, victimelor genocidului de la Srebrenita.