Înapoi la Constituţia din 1991?

Prima reacţie a PDL după anunţarea deciziei Curţii Constituţionale a fost să propună restrîngerea competenţelor acestui for. Valeriu Stoica, omul care a impulsionat proiectele recente de modificare a Constituţie a propus "să se prevadă foarte clar, prin Constituţie, că instanţa de contencios constituţional nu are competenţe care ţin de politica economică a statului".

Dar de data aceasta şi opoziţia doreşte să se restrîngă puterile Curţii Constituţionale. În cursul dezbaterilor de marţi din Parlament pe tema aceloraşi legi ale austerităţii, deputatul PNL Ciprian Dobre a deplîns faptul că nu poate aduce legii şi alte amendamente, fiind silit să se limiteze la articolele respinse de Curte. În acest context el a propus ca la viitoarea modificare a Constituţiei să se revină la soluţia adoptată în Constituţia din 1991, care limita suveranitatea Curţii Constituţionale. În cazul controlului de dinainte de promulgare, decizia Curţii era retrimisă la Parlament care se pronunţa asupra ei cu două treimi. Parlamentul era în acest fel recunoscut ca autoritate legiuitoare suverană.

Probabil că nu întîmplător opozanţii s-au exprimat astăzi în favoarea acestei soluţii, deoarece ea le-ar fi dat în cazul pensiilor cîştig de cauză. Legea respinsă de Curte ar fi trebuit să întrunească două treimi din voturi ca să fie trimisă la promulgare, ceea ce în mod evident nu s-ar fi întîmplat. Unii dintre reprezentanţii Opoziţiei ar fi simţit poate nevoia de a da mai multă greutate politică opţiunii lor şi de a înlătura sentimentul că marile decizii politice sînt uneori produsul arbitrariului.

Este însă de notat că atît majoritatea cît şi opoziţia, din motive diferite, sînt tot mai îngrijorate de suveranitatea neîngrădită a Curţii Constituţionale şi adesea a unui singur om, care nu este în mod public niciodată şi în nici un fel răspunzător de deciziile sale.

Subiectul revine periodic în dezbaterea publică şi au fost formulate de-a lungul timpului soluţii radicale care au propus pur şi simplu desfiinţarea acestui for. Nimeni nu le-a luat cu adevărat în serios, dar tot mai mulţi politicieni se pronunţă astăzi pentru limitarea puterii atribuită în 2003 Curţii Constituţionale. Nimeni nu mai pare să creadă că ar fi posibilă selectarea unui corp judecătoresc capabil să se sustragă presiunilor politice de orice fel şi să decidă potrivit unor criterii de ordin superior.

Dar liberalii ar mai avea un motiv să susţină revenirea la soluţia din 1991. Preşedintele a asumat un proiect de modificare a Constituţiei menit să întărească caracterul semi-prezidenţial al statului oferind prerogative sporite preşedintelui. Constituţia actuală – oarecum în ciuda a ceea ce se spune – este caracterizată mai curînd de un semi-prezidenţialism slab, care poate trece destul de uşor într-un regim parlamentar. Toate înfruntările dintre liberali şi preşedinte pot fi transpuse pe acest teren constituţional unde liberalii doresc să ofere Parlamentului puterile cele mai depline. Or, faptul că, în ultimă instanţă, controlul constituţionalităţii ar reveni Parlamentului, ar fi o încununare a unui regim de tip parlamentar.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz