1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

În vacanţă la Cernobîl

26 aprilie 2010

Cel mai grav accident care s-a produs vreodată într-o centrală nucleară s-a soldat cu iradierea întregii regiuni. Cu toate acestea, fosta zonă a morţii a devenit, în prezent, un magnet pentru turişti.

https://p.dw.com/p/N6pj
Cernobîl în mai 1986, la câteva zile după explozieImagine: AP

Şapte euro cincizeci costă excursia în zona din jurul reactorului de la Cernobîl. Unii pornesc în acest areal sumbru din pură curiozitate, alţii simt un fel de fascinaţie morbidă, explică ghidul turistic Iuri Tatarciuc:

"Pericolul invizibil funcţionează ca un magnet pentru turişti. În acelaşi timp, o incursiune în "zona morţii" de la Cernobîl are rolul de a-i informa pe oamenii din întreaga lume asupra problemelor existente. Dacă cineva a văzut reactorul cu proprii săi ochi, totul devine, din perspectiva sa, mai important şi mai interesant."

Excursia nu-i mai periculoasă decât o radiografie, susţine ghidul

Numărul turiştilor atraşi de catastrofa de la Cernobîl creşte în fiecare an. În 2009 au venit 7.000 de persoane, în special suedezi, danezi, olandezi şi germani. Drumul cu autobuzul prin aşa-numita "zonă a morţii" durează în jur de şapte ore. Excursia nu ar fi mai periculoasă decât o simplă radiografie, susţine ghidul Tatarciuc.

Programul turistic include o vizită la Priapiat, un oraş pe care sovieticii îl construiseră pentru angajaţii centralei nucleare şi familiile lor la doar câţiva metri de reactorul de la Cernobîl. Înainte de catastrofa din 26 aprilie 1986, în blocurile din Priapat trăiau 50.000 de persoane. Localitatea a fost evacuată de abia după 36 de ore de la explozie. Mulţi dintre locuitori nu şi-au luat cu ei decât strictul necesar, crezând că se vor întoarce în curând.

Priapat - un sinistru oraş-fantomă

Pe tabla şcolii, unii elevi de atunci şi-au scris numele şi numerele de telefon în speranţa ca foştii colegi să-i contacteze pe viitor. În grădiniţa din Priapat, mai atârnă şi astăzi o mantie roşie cu o stea argintie de spătarul unui scaun - o rămăşiţă uitată a costumului lui "Moş Gerilă". Ruinele unui parc de distracţii de care n-a apucat să se bucure niciun singur copil par un tren al groazei în aer liber.

"Până acum, am crezut că centralele nucleare reprezintă o tehnologie de mare succes, care ar trebui dezvoltată în continuare. Dar după ce am văzut toate acestea şi m-am informat pe larg despre catastrofa de la Cernobîl, cred că imi voi revizui opiniile"

, a mărturisit studenta Anastassia în timpul călătoriei.

Ucrainenii ştiu cum să profite de turiştii avizi de catastrofe şi senzaţii tari

Autobuzul îşi continuă drumul spre centrală. Al patrulea reactor, cel care a explodat în urmă cu 24 de ani, este protejat printr-o construcţie veche de beton, ridicată la repezeală după catastrofă. Inginerul-şef Andrei Savin susţine că nu ar exista niciun motiv de îngrijorare, pentru că întreaga construcţie a fost renovată cu succes în 2008.

"În plus, construcţia de beton va mai ţine 15 ani. Acest timp este necesar pentru a ridica un înveliş nou şi foarte sigur în forma unui arc"

, a explicat inginerul.

Macaralele din jurul reactorului tocmai au fost amplasate, dar nu se mişcă încă. Lucrările urmează să înceapă abia la vară. Până la finalizarea noii construcţii de protecţie, nu se poate face încă nimic cu deşeurile radioactive din interiorul reactorului distrus.

Nu se ştie cum va face faţă noul guvern al preşedintelui Victor Ianucovici acestor probleme. Buzunarele ucrainenilor sunt goale, visteriile la fel. Pentru Kiev, alte subiecte par de multă vreme mai importante. Tocmai din acest motiv, fostul preşedinte Victor Iuşcenko îşi încurajase compatrioţii cu ani în urmă să încerce să câştige bani de pe urma tragediei din 1986 şi să profite de turişti avizi de catastrofe şi senzaţii tari.

Autor: Christina Nagel / Alexandra Sora
Redactor: Petre M. Iancu