În numele protecţiei ordinii publice, tăceţi din gură!

Premierul maghiar consideră că în noua lege a mass-media din Ungaria nu există nici un paragraf incompatibil cu statul de drept şi subliniază că legea are un caracter european. La o analiză mai atentă, lucrurile par însă a sta exact pe dos.

Nu este deloc uşor să desluşeşti printre hăţişurile unei legi, cu atât mai puţin când textul acesteia este amplu şi exprimat într-un limbaj extrem de complicat. Noua lege a presei din Ungaria, care se întinde pe mai bine de 180 de pagini, a dat de furcă şi experţilor, care s-au chinuit să facă lumină în cele peste 150 de amendamente discutate în Parlamentul maghiar.

Pumnul în gură

Cu toate acestea, direcţia înspre care se îndreaptă legea a fost destul de clară încă de la bun început. Cine a dorit, şi-a putut face deja cu câteva luni în urmă o impresie limpede despre intenţiile premierului Orban în ceea ce priveşte presa din ţara lui.

Printre cei care şi-au aplecat atenţia asupra legii încă de pe vremea când aceasta se afla în stadiul de proiect se numără şi Dunja Mijatovic, însărcinatul special al OSCE pe probleme de media. Mijatovic a obţinut textul proiectului de lege şi l-a înaintat juriştilor spre expertiză. Concluziile au fost transmise prompt Parlamentului maghiar, care însă le-a ignorat fără să clipească, spune Dunja Mijatovic.

Reprezentanta OSCE critică în termeni severi legea maghiară a presei, subliniind că ea nu poate fi acceptată din trei motive. Spre deosebire de ţări precum Germania, unde un consiliu de specialitate verifică strict conţinutul programelor de radio şi televiziune, în Ungaria autorităţile vor controla pe viitor tot ce mişcă în peisajul media, fie că este vorba de ziare tradiţionale sau electronice ori de portaluri de Internet. O asemenea demonstraţie de forţă este fără precedent în democraţiile europene, a ţinut să precizeze Mijatovic.

Partidul numeşte, partidul dă banii

În al doilea rând, membrii autorităţii, care se vor ocupa de aceste controale, sunt numiţi direct de către partidul de guvernământ pentru un mandat de nouă ani. În plus, partidul de guvernământ de la Budapesta a numit deja şefii posturilor publice de radio şi televiziune. De asemenea, bugetul radioului şi televiziuni publice este stabilit tot de guvern. Numai despre independenţa presei nu poate fi vorba în această situaţie, subliniază Mijatovic.

În fine, al treilea motiv pentru care legea maghiară a presei este inacceptabilă în opinia aceleiaşi Dunja Mijatovic este faptul că ea prevede amenzi de până la 720 000 de euro, fără a se spune însă clar în ce condiţii un ziar sau o televiziune ar putea fi amendate cu această sumă exorbitantă. Ce înseamnă, mai exact "protecţia ordinii publice" şi în ce situaţie presa s-ar putea face vinovată de încălcarea unei astfel de prevederi? În lipsa unor reglementări clare, jurnaliştii ar putea încălca legi fără voia lor.

Concluzia OSCE este clară. Legea de reglementare a mass-media din Ungaria reprezintă o ameninţare serioară la adresa libertăţii presei. Nu în ultimul rând pentru că facilitează reducerea la tăcere, în caz de nevoie, a multor ziare, televiziuni sau pagini de Internet.

Autor: Jörg Paas / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder