În Europa de Est se anunţă o toamnă fierbinte

În Rusia, protestele sociale iau amploare, ca urmare a modului în care a fost gestionată criza incendiilor din jurul Moscovei şi a scumpirii alimentelor de bază. Sistemul politic creat de Vladimir Putin şi chiar premierul însuşi şi-au pierdut masiv din credibilitate.

În plus, se înmulţesc indiciile că între preşedintele Dimitri Medvedev şi mentorul său Putin ar putea să apară un conflict legat de prezidenţialele din 2012. Rivalitatea dintre cei doi a creat o situaţie politică instabilă şi lipsită de transparenţă.

Unii observatori compară fenomenul cu era Gorbaciov, când acesta a încercat să rezolve criza comunismului printr-o reformă radicală, care a dus la lupte interne aprige şi în final la prăbuşirea întregului sistem.

La fel ca şi catastrofa de la Cernobâl, incendiile din această vară ar putea juca rolul de catalizator al nemulţumirii generale. În context trebuie spus că furia multora dintre ruşi nu se îndreaptă direct spre Putin, ci spre unii reprezentanţi ai regimului său.

Un indicator important pentru evoluţia ulterioară ar putea fi comportamentul populaţiei la alegerile regionale şi locale parţiale din 10 octombrie. Dacă partidul lui Putin nu va reuşi să obţină scorul pe care şi l-a propus, în ciuda resurselor importante pe care le are la dispoziţie, atunci ar fi un şoc pentru elita la putere, capabil să tulbure intens apele înaintea prezidenţialelor din 2012.

Dar nu numai în Rusia se anunţă fierbinte toamna care tocmai a început. Situaţia în alte state post-sovietice este chiar şi mai tensionată.

În Kârgâstan sunt programate alegeri legislative pentru data de 10 octombrie, menite să stabilizeze ţara după lovitura de stat împotriva regimului Bakiev şi a violenţelor interetnice. O scindare a ţării nu poate fi exclusă, dat fiind că potentaţii din sud, apropiaţi ai fostului preşedinte, nu se supun noului guvern central.

Şi în ţările aflate geografic între Rusia şi UE situaţia este în fierbere.

Ucrainienii aleg pe 31 octombrie componenţa parlamentelor regionale, acesta fiind primul scrutin după victoria la urne a preşedintelui pro-rus Ianukovici. De la începutul mandatului acestuia, indiciile unui regim autoritar s-au tot înmulţit, iar rezultatul alegerilor ar putea agrava suplimentar situaţia internă.

În Republica Moldova criza politică acută va rămâne probabil actuală, chiar şi după alegerile din 21 noiembrie.

Nici Republica Belarus nu se află într-o situaţie mai bună. Preşedintele Lukaşenko îşi pregăteşte realegerea pe data de 19 decembrie. Chiar dacă el continuă să stăpânească situaţia internă, regimul său s-a bazat şi se bazează pe raporturi bune cu Rusia.

Or, campania anti-Lukaşenko, demarată de câteva săptămâni de mass media din Federaţia Rusă, demonstrează că raporturile dintre Minsk şi Moscova s-au deteriorat notabil, cu efect nu numai asupra livrărilor de gaz pe perioada iernii viitoare, ci şi a rezultatului prezidenţialelor.

Se prevesteşte aşadar o agravare a tensiunilor din Europa de Est în toamna şi iarna următoare. Mai mult decât atât, după colapsul total al anilor 90 şi stabilizarea pozitivă din primul deceniu al acestui secol, în Europa de Est se anunţă o nouă schimbare profundă.

Devine tot mai evident că ordinea politică din ultimii ani şi-a atins în spaţiul post-sovietic propriile limite. În rândul populaţiei se accentuează senzaţia că lucrurile nu mai pot continua ca până acum, chiar dacă noua direcţie rămâne neclară.

Germania şi UE ar face bine să observe procesele politice şi sociale de la est şi să le sprijine activ.

Autor: Ingo Mannteufel/ Ioachim Alexander
Redactor: Medana Weident