În ciuda promisiunilor, Guantanamo continuă să funcţioneze

Ce se distinge aici dimpreună cu ciripitul unor păsări este rugăciunea de dimineaţă rostită de un prizonier de la Guantanamo. Înregistrarea a fost făcută vara trecută, cu ocazia vizitei unui grup de jurnalişti, încuviinţată de armata americană. Permisiunea a fost dată pentru ca jurnaliştii să-şi poată face la faţa locului o imagine despre lagărul care a distrus imaginea Americii în multe părţi ale lumii. Guantanamo este şi astăzi o ruşine pentru "prima democraţie a lumii", un simbol al încălcării drepturilor omului.

"Guantanamo va fi închis în termen de un an", promitea cu exact un an în urmă preşedintele Barack Obama, la scurt timp după depunerea jurământului. Era un anunţ care transmitea un semnal puternic - acela că era Bush cu torturile şi încălcările drepturilor omului care o caracterizează aparţine trecutului, că SUA se reîntorc la rădăcinile lor, la statul de drept. Unul din militarii americani care era în epocă paznic la Guantanamo îşi aminteşte reacţia prizonierilor: "S-au bucurat enorm. Ei voiau numai una - să părăsească Guantanamo. S-a scurs mult timp de atunci şi prizonierii au sentimentul că nimic nu s-a schimbat de când este Obama preşedinte."

În momentul venirii la putere a lui Barack Obama, în cuştile din Guantanamo se aflau aproximativ 240 de prezumtivi terorişti. Acum, numărul lor s-a redus la aproximativ 200, ceea ce înseamnă că administraţia de la Washington a reuşit până în prezent să repatrieze sau să trimită în alte ţări doar 40 de persoane. Dispuse să primească foşti prizonieri au fost şi câteva ţări europene, nu însă şi Germania, chiar dacă germanii se numără printre criticii cei mai înfocaţi ai acestui centru de detenţie. Ce-i drept, nici SUA nu s-au străduit să ofere un bun exemplu, Congresul luând decizia să primească foşti prizonieri pe teritoriul american numai dacă aceştia urmează a fi judecaţi de către o instanţă din SUA. Cei care susţin această poziţie nu sunt numai republicanii, ci şi democraţii preşedintelui Obama. Unul dintre aceştia din urmă, senatorul Jim Webb a subliniat: "Noi vrem să închidem lagărul Guantanamo la timpul potrivit, ceea ce nu înseamnă că voim să aducem oameni aici la noi."

În ciuda opoziţiei, preşedintele Obama a prezentat în decembrie trecut o soluţie parţială. Potrivit planului prezidenţial, până la 100 de prizonieri urmează a fi transferaţi în SUA - dar într-o închisoare de maximă securitate, până acum aproape goală, din statul Illinois. De la Crăciun, însă, Obama s-a retras în defensivă când vine vorba de închiderea controversatul lagăr, pe fundalul atentatului terorist de la bordul avionului spre Detroit, care doar prin noroc nu a fost executat. Prezumtivul atentator a fost instruit în Yemen de membri ai reţelei al Qaida. Preşedintele a tras de aici învăţăminte. Purtătorul său de cuvânt, Robert Gibbs: " "Vrem la fel ca şi în trecut să închidem lagărul. Dar să trimitem alţi prizonieri în Yemen nu ar fi o idee bună."

90 din cei aproximativ 200 de prizonieri aflaţi la baza americană din Cuba provin din Yemen, şi de aceea, la un an de la anunţul şefului de la Casa Albă, chestiunea închiderii lagărului rămâne o poveste cu final deschis.

Autor: Anna Engelke / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz