În ciuda aparenţelor, relaţiile germano-americane au fost bune şi în timpul mandatului Schroeder

Referitor la vizita cancelarului german Angela merkel în SUA, MITTELDEUTSCHE ZEITUNG apreciază: „ Acestei vizite i se acordă o importanţă exagerată: Aşteptarea că ea va marca sfârşitul unei perioade întunecoase în relaţiile bilaterale, de care responsabil este fostul cancelar Gerhard Schroeder, nu se susţine, după cum nu se susţine nici ideea că Merkel i se va supune de acum înainte întru totul preşedintelui Bush, ascultându-l orbeşte. Considerăm, dimpotrivă, că, în relaţiile germano-americane, nu se va schimba nimic notabil. Aceste relaţii vor rămâne în linii mari bune, după cum au fost şi în timpul mandatului Schroeder, în ciuda controverselor deschise, care i-au făcut pe unii să creadă contrariul.“

Aceaastă idee este reluată şi de GENERAL ANZEIGER care apare la Bonn. În coloanele publicaţiei se poate citi: „Importanţa diverselor persoane care acţionează pe scena politică este de mult timp exagerată. Simultan, este trecută

sub tăcere importanţa cauzelor care impun o anume politică, mai ales cele sociale şi economice, dar şi factorii ce ţin de anumite mentalităţi, de cultură şi religie. În acest context, importanţa vizitei Angelei Merkel la Washington este cu mult exagerată. Cu riscul de a văduvi evenimentul de latura spectaculoasă, considerăm că în urma acestei deplasări nimic notabil nu se va schimba în raporturile bilaterale.“

În altă ordine de idei, răspândirea gripei aviare în Turcia a determinat clasa politică germană şi oficiile pentru protecţia consumatorilor să ceară aplicarea unor controale veterinare severe însoţite de campanii de informare a celor care călătoresc cu privire la riscurile la care se expun. Comentatorii cer aproape la unison atenţie sporită, subliniind însă nevoia de evitare a panicii. FRANKFURTER NEUE PRESSE scrie: „ Abia când virusul va suferi mutaţii, făcând posibilă transmiterea de la om la om, va apărea pericolul unei pandemii. Pentru a elimina însă această primejdie, este necesar ca fiecare caz de îmbolnăvire să fie semnalat promt autorităţilor. În Turcia nu s-a întâmplat aşa, informaţiile fiind iniţial cenzurate. Oamenii care trăiesc în sărăcie lucie, adesea sub acelaşi acoperiş cu animalele lor, nu fuseseră avertizaţi asupra primejdiei (…) virusul H5N1 nu se foloseşte pentru călătoria sa în jurul lumii de păsările migratoare, cât de sărăcia, neştiinţa sau inconştienţa omenească.“

În continuarea controverselor generate de tabloidul elveţian Blick, cu privire la prezumtiva existenţă a unor centre clandestine de detenţie ale CIA în ţări europene, între care România, NEUE ZUERCHER ZEITUNG (NZZ), informează că această problemă a stat ieri în atenţia Parlamentului elveţian. După şedinţă, vicecancelarul Oswald Sigg a declarat reporterilor că Bundesrat-ul condamnă cedarea unui document clasificat secret în mâinile presei, precum şi publicarea lui. Blick, redase în ediţia de duminică un fax - a cărui autenticitate nu a fost încă probată - trimis de Ministerul de Externe de la Cairo Ambasadei Egiptului din Marea Britanie, din care reieşea că un număr exact definit de irakieni şi afghani fuseseră anchetaţi la baza Mihail Kogălniceanu din apropiere de Constanţa. NZZ mai informează că articolul a determinat înfiinţarea unei Comisii de anchetă a Parlamentului României, care a şi cerut Ambsadei Elveţiei la Bucureşti amănunte privind condiţiile care au favorizat apariţia articolului. Anterior, mai arată ziarul, premierul Călin Popescu Tăriceanu, s-a arătat foarte supărat de cele apărute în tabloid.

BASELER ZEITUNG precizează în coloanele sale că nou înfiinţata Comisie Parlamentară de la Bucureşti este condusă de senatoarea Norica Nicolai care, pe lângă documentele cerute Ambasadei Elveţiei, a solicitat şi Ministerului român al Apărării o listă a tuturor avioanelor militare care au survolat România, au aterizat sau au decolat de pe teritoriul ţării începând din 2002. Ziarul din Basel îl citează de asemenea pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a dat asigurări că România nu a găzduit niciodată închisori secrete ale CIA.

Mai semnalăm apariţia în paginile cotidianului german FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, a unui articol consacrat cinematografiei româneşti, în care se arată că, deşi sunt deosebit de emoţionante, subiectele filmelor realizate de tinerii cineaşti români nu au şanse să pătrundă în cinematografele vestice. De ce - se întreabă autorul, Hans Joerg Rother - filmele acestea nu pot ieşi decât arareori dincolo de cinematografele în care se desfăşoară diversele gale? Europa de est, răspunde el, dispune în accepţiunea specialiştilor de cărţi proaste, fiind percepută drept regiune care în afară de exotism local nu are nimic de oferit cinematografiei. Nimic mai fals, conchide autorul, fiindcă tocmai neorealismul trezit la viaţă în sud-estul continentului ar putea fi util pentru dezvoltarea cinematografiei europene în general.