În cazul afacerii Microsoft, imunităţile ar trebui repede ridicate

Preşedintele Traian Băsescu a făcut primul pas în dosarul Microsoft, ridicând imunitatea acelora care au fost miniştri şi care nu se găsesc astăzi pe băncile Parlamentului. Este vorba de Mihai Tănăsescu, Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, dar şi de doi miniştri PDL, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu. Cel puţin în privinţa celui din urmă, fost ministru al Educaţiei, preşedintele a ţinut să observe că nu a fost acuzat de mită, ci doar de „neglijenţă în serviciu”. Ar fi, într-adevăr, trist să aflăm că ministrul care a reuşit prin îndărătnicia lui să redea examenului de bacalaureat ceva din demnitatea pierdută, ar fi fost antrenat în aceste aranjamente oneroase.

Nu mai este o chestiune strict personală a unui om care a deţinut o funcţie, ci a ţării întregi. Noul bacalaureat este o reuşită a întregii societăţi, o achiziţie care ar fi, din nefericire, ea însăşi delegitimată printr-o asociere inevitabilă, cu un ministru acuzat de corupţie. Daniel Funeriu a fost destul de stângaci în acţiunea practică şi acest lucru a fost evident şi în felul în care îşi alesese consilierii. Una din colaboratoarele sale a fost acuzată de conflict de interese într-un proiect cu fonduri europene. E posibil, aşadar, să fi fost indus în eroare.

În fine, urmează acum ca şi Parlamentul să-şi facă datoria şi să ridice imunitatea acelora care se găsesc pe băncile sale. S-a creat o foarte mare presiune politică asupra membrilor parlamentului mai ales după declaraţiile din 2 octombrie ale subsecretarei de stat Victoria Nuland, care acuza, fără să le numească, mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est că abuzează de protecţia SUA, în timp ce teoretizează „democraţia iliberală” sau îi protejează pe politicieni de acţiuni judiciare.

Era evident că, în primul caz, se referea la premierul Ungariei, Viktor Orbán, care vorbise despre eşecul democraţiei liberale la o reuniune organizată în România, la Băile Tuşnad în 26 iulie 2014. E adevărat însă că americanii, ca şi o bună parte din cercurile politice europene, criticaseră guvernul de la Budapesta încă de la venirea sa la putere şi că teoria „iliberalismului” nu mai era decât o confirmare în plus a neîncrederii lor. Cât priveşte politicienii protejaţi împotriva justiţiei, nu era la fel de evident la ce sau la cine se referă, dar românii nu se îndoiesc că este vorba despre ţara lor. Doar premierul Victor Ponta, din motive electorale, se face că ignoră sensul aluziei făcute de diplomata americană, cu toate că este de notorietate că această chestiune a imunităţii este în România o problemă puternic controversată de multă vreme.

În cazul aşa-numitei afaceri Microsoft este însă vădit, chiar şi pentru un profan, că lucrurile sunt necurate şi că este strict necesar ca procurorii să-şi poată desfăşura ancheta fără îngrădiri. Nu mai încape nicio controversă. E vorba de sute de milioane de dolari pe care contribuabilul român i-a plătit degeaba şi care au intrat în buzunarele mituiţilor şi mituitorilor. E un scandal în toată puterea cuvântului care nu poate fi blocat din motive de circumspecţie constituţională.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a votat marţi, 7 octombrie, în favoarea ridicării imunităţii fostului ministru al Comunicaţiilor Valerian Vreme. Dar la Senat lucrurile nu par să meargă la fel de repede, dacă avem în vedere declaraţile preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu. El nu a spus ceva precis, dar a lăsat să se înţeleagă că nu se grăbeşte. Ce-i drept, senatorii vizaţi nu mai sunt foşti miniştri ai opoziţiei ca Valerian Vreme, ci persoane foarte importante din cadrul partidului de guvernământ, ca fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Vom vedea ce curs vor lua lucrurile, dar, în cazul afacerii Microsoft, chiar şi cei nevinovaţi ar fi preferabil să treacă prin focul anchetelor, căci altfel nu îşi vor putea redobândi onoarea niciodată.