În căutarea sufletului german

A porni în căutarea unui element atît de inefabil - precum este sufletul - ia drept premisă existenţa acestuia. Demersul devine nu doar problematic ci şi provocator cînd lîna de aur, în căutarea căreia cei doi scriitori argonauţi, Thea Dorn şi Richard Wagner, au străbătut, fără să naufragieze, 600 de pagini, este zbuciumatul şi controversatul suflet german.

Dificultăţile le ridică istoria Germaniei, mai cu seamă secolul al XX-lea, şi în special perioada, de mai puţin de un deceniu şi jumătate, a naţional-socialismului, în numele căruia a fost comis Holocaustul. Îi urmează, nu numai în memoria colectivă a locuitorilor estului german, comunismul.

Cele două dictaturi totalitare au ecranat segmente din cultura şi civilizaţia unei ţări care a dat lumii şi Europei, sute de ani la rînd, mari valori. Încercările de a readuce în orizontul de receptare al actualităţii, repere fixe, majore sau minore, ale unei identităţi culturale distincte, au fost de nu puţine ori suspectate de naţionalism megaloman, necesitînd de fiecare dată luarea, adesea ostentativă, a unor precauţii critice.

Date fiind toate aceste impedimente şi încă multe altele, neenunţate, dincolo de idiosincrazii şi prejudecăţi, ghidaţi de o vastă cultură şi cunoaştere de sine, de o grilă comună de valori şi totuşi atît de diferiţi ca temperament, experienţă de viaţă şi sensibilitate literară, Thea Dorn şi Richard Wagner au izbutit împreună o performanţă ce ţine de miracol.

Sufletul german se dezvăluie alfabetic, în peste 60 de felii structurate enciclopedic, începînd cu inocentul Abendbrot (tradiţionala felie de pîine, cu unt, ce ţine locul cinei şi ia şi inflexiuni metafizice)), trecînd prin mitologia copacului, cultul purităţii, funcţia paternalistă a bătrînului fluviu Rin, fără a ocoli componentele prozaice ale existenţei „germane”, precum berea şi cîrnaţii, ori cele politice şi morale, totul sfîrşind cu dramaticul Zerrisenheit,(sfîşiere, zbucium, nelinişte, conflict interior).

Acest ADN sufletesc nu este complet, spirala lui rămîne deschisă, dar fiecare din verigile lanţului desfăşurat în această carte, este purtătoarea unor profunde sensuri identitare.

Termenul de Abgrund (abis, prăpastie, hău, profunzimi) de pildă, nu este explicabil, nu este inteligibil şi descriptibil fără docte referinţe literar-filozofice şi sprintene jocuri de idei. Acest Abgrund pare a exercita o irezistibilă forţă de atracţie asupra „sufletului german”, dovada furnizînd-o puzderia de citate din scrierile lui Georg Büchner, Thomas Mann, Martin Heidegger, şi fireşte, creaţia muzicală wagneriană.

Un excurs îndrăzneţ în sfera semantică a cuvîntului Heimat - patrie, cu multiplele sale conotaţii, oprindu-se la ce a însemnat limba şi cultura germană pentru un şvab bănăţean din România comunistă este semnat de scriitorul Richard Wagner. Tot el, în descrierea feericului Weihnachtsmarkt, tradiţionala piaţă de Crăciun, se regăseşte pe sine, în lumea copilăriei.

Înlănţuite alert, exhaustiv, doct sau doar sugestiv, anecdotic, în registru liric, dramatic sau epic, în tonalităţi ironice, comice, tandre, dar nu lacrimogene, fiecare din verigile, din ochiurile ce alcătuiesc textura sufletului german în paginile acestei cărţi, oferă o bridă prin care cititorul poate trece singur firul reflecţiei, al asociaţiilor de idei, spre a duce mai departe şi, uneori, într-o cu totul altă direcţie, „sensul” dat ori propus cînd de Thea Dorn cînd de Richard Wagner, fiecărui „articol” în parte.

Este o carte cum nu s-a mai scris pînă acum, o lucrare amplasată la răscrucea beletristicii cu publicistica şi eseistica de cea mai bună calitate, cu spiritul enciclopedic, pe terenul accidentat al imagologiei şi al investigaţiilor identitare.

Este o carte sosită la momentul potrivit, cînd, căutîndu-se pe sine, în plină criză monetară şi a datoriilor, în Europa se resimte teama de o „dominaţie germană”.

Felul în care Thea Dorn şi Richard Wagner au decriptat o parte a misteriosului suflet german, este nu numai exemplar şi pentru alte naţiuni, ci le sugerează europenilor că teama pe care o resimt faţă de o Germanie „prea puternică”, s-ar datora propriilor fantasme şi prejudecăţi.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M. Iancu